Hiperfantezie
Hiperfantazia este condiția de a creea imagini mentale extrem de vii.[1] Este o condiție opusă afantaziei, în care imaginile vizuale mentale nu sunt prezente.[2] Prezența hiperfantaziei este mai comună decât cea a afantaziei[3][4] și a fost descrisă ca fiind „la fel de vie ca și văzul uman”.[3] Hiperfantazia constituie toate cele cinci simțuri în cadrul imaginilor mentale vii; cu toate acestea, cercetarea imaginilor mentale „vizuale” domină literatura de specialitate și există o lipsă de cercetare asupra celorlalte patru simțuri.[5]
Cercetarea hiperfantaziei este finalizată în cele mai multe cazuri de chestionare de auto-raportare, cum ar fi Chestionarul pentru Vioitatea imaginilor vizuale (VVIQ), dezvoltat de David Marks în 1973, care evaluează intensitatea imaginilor mentale ale unui individ dintr-un scor de 80.[5] Persoanele cu scoruri de la 75 la 80 sunt considerate hiperfantazici, și se estimează că reprezintă aproximativ 2,5% din populație.[2]
Note modificare
- ^ „How people with extreme imagination are helping explain consciousness”. New Scientist (în engleză). . Accesat în .
- ^ a b „Phantasia–The psychological significance of lifelong visual imagery vividness extremes”. Cortex; A Journal Devoted to the Study of the Nervous System and Behavior. 130: 426–440. septembrie 2020. doi:10.1016/j.cortex.2020.04.003. PMID 32446532.
- ^ a b „An update on 'extreme imagination' – aphantasia / hyperphantasia”. The Eye's Mind. University of Exeter. . Accesat în .
- ^ „Aphantasia: what it's like to live with no mind's eye”. BBC Science Focus Magazine (în engleză). . Accesat în .
- ^ a b „The human imagination: the cognitive neuroscience of visual mental imagery”. Nature Reviews. Neuroscience. 20 (10): 624–634. octombrie 2019. doi:10.1038/s41583-019-0202-9. PMID 31384033.