Căluț de mare

(Redirecționat de la Hippocampus guttulatus)

Căluțul de mare (Hippocampus guttulatus) este un pește marin de 8-18 cm din familia Syngnathidae.

Căluț de mare
Căluțul de mare (Hippocampus guttulatus)
Stare de conservare

Date insuficiente (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Supraclasă: Osteichthyes
(neclasificat): Pisces
Clasă: mama
Subclasă: Neopterygii
Infraclasă: Teleostei
Ordin: Syngnathiformes
Familie: Syngnathidae
Gen: Hippocampus
Specie: H. guttulatus
Nume binomial
Hippocampus guttulatus
(G. Cuvier, 1829)
Sinonime

Hippocampus bicuspis Kaup, 1856
Hippocampus filamentosus Duméril, 1870
Hippocampus guttulatus multiannularis Ginsburg, 1937
Hippocampus hippocampus microcoronatus Slastenenko, 1938
Hippocampus hippocampus microstephanus Slastenenko, 1937
Hippocampus longirostris Schinz, 1822
Hippocampus ramulosus Leach, 1814

Descriere

modificare

Este răspândit în lungul coastelor Europene ale Oceanului Atlantic de la Insulele Britanice și Țările de Jos până în Maroc, Insulele Canare, Madeira și Azore, și în apropierea coastelor din Marea Mediterană și Marea Neagră.

Culoarea corpului este cafeniu-roșcat sau brun-negricios, abdomenul cenușiu sau albicios.

Corpul este răsucit în regiunea dinainte a capului și în regiunea cozii și comprimat lateral, cu coada îngustă și prehensilă, cu care se prinde de plantele acvatice. Întreg corpul este acoperit cu plăci osoase. Înotătoarea codală lipsește. Înotătoarea dorsala are marginea rotunjită. Capul prevăzut cu tubercule este fixat pe trunchi în unghi drept, având o creastă la ceafă și un bot tubular. Capul și botul tubular seamănă cu capul unui cal, fenomen unic în clasa peștilor.

Trăiește în apropierea coastelor, la adâncimi mici, printre tufele de alge sau de iarbă de mare (Zostera, Posidonia), ținându-se încârligat cu coada de acestea și cu restul corpului drept, vertical. Înoată în poziție verticală.

Se hrănește cu alge și mici crustacei.

Femela depune în mai-iulie până la 400-500 icre, de forma unor pere, în punga incubatoare de pe partea ventrală a masculului, unde stau 4 săptămâni. După trecerea acestui termen, masculul deschide punga și dă libertate puilor, fără a se mai îngriji de ei.

Nu are importanță economică. În unele țări se usucă și se comercializează ca "ornament" sau „amintire" curioasă. Se poate folosi ca pește de acvariu, cu apă marină.

 


Bibliografie

modificare
  • Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
  • George D. Vasiliu. Peștii apelor noastre. București : Edit. Științifică, 1959.
  • Sergiu I. Cărăușu. Tratat de ichtiologie. Editura Academiei Republicii Populare Române, București 1952, 804 p.
  • S. Stancioiu. Curs de ihtiologie sistematica. Galați, 1987.
  • L. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican. Dicționar piscicol. Editura Ceres. București 1978.

Legături externe

modificare