Hohe Schrecke - Finne
Hohe Schrecke - Finne | |
Poziția | Kyffhäuserkreis Germania |
---|---|
Coordonate | 51°15′21″N 11°20′02″E / 51.2559°N 11.3338°E |
Suprafață | 5.732 ha |
Înființare | |
Cod Natura 2000 | DE4734320 |
Modifică date / text |
Hohe Schrecke - Finne este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Germania întinsă pe o suprafață de 5.732 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Hohe Schrecke - Finne este situat la coordonatele 51°15′26″N 11°19′51″E / 51.2572°N 11.3308°E.
Înființare
modificareSitul Hohe Schrecke - Finne a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 2000 pentru a proteja 1 specie de plante și 26 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 18 habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști uscate europene, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști stepice subpanonice, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Mlaștini alcaline, Grohotișuri silicioase medio-europene, la altitudine înaltă, Grohotișuri medio-europene calcaroase, de la nivel colinar și montan, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (1): papucul doamnei (Cypripedium calceolus)
- păsări (20): pescăruș albastru (Alcedo atthis), buha (Bubo bubo), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură sură (Emberiza calandra), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), muscar negru (Ficedula hypoleuca), muscar (Ficedula parva), frunzăriță galbenă (Hippolais icterina), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc mare (Lanius excubitor excubitor), gaia roșie (Milvus milvus), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), mărăcinar (Saxicola rubetra), sitar de pădure (Scolopax rusticola), pupăză (Upupa epops)
- amfibieni (1): triton cu creastă (Triturus cristatus)
- mamifere (3): liliac cârn (Barbastella barbastellus), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac comun (Myotis myotis)
- nevertebrate (2): rădașcă (Lucanus cervus), Vertigo angustior
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 38 de specii de plante, 5 specii de amfibieni, 14 specii de mamifere, 139 de specii de nevertebrate, 2 specii de reptile.[3]