Wikipedia

Hripsime Djanpoladjian

Hripsime Djanpoladjian
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Republica Democrată Armeană Modificați la Wikidata
Decedată (85 de ani) Modificați la Wikidata
Sankt Petersburg, Rusia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Smolenski[*]​ Modificați la Wikidata
Căsătorită cuBoris Piotrovski Modificați la Wikidata
CopiiMihail Borisovici Piotrovski[*][[Mihail Borisovici Piotrovski (Russian Orientalist)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Rusia Modificați la Wikidata
Ocupațiearmenologist[*][[armenologist (scholar of Armenian studies)|​]]
epigrafist[*]​
medieval archaeologist[*][[medieval archaeologist (archaeologist specialising in the material remains of the Middle Ages)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materErewani petakan hamalsaran[*][[Erewani petakan hamalsaran (university)|​]]
Erewani petakan hamalsaran[*][[Erewani petakan hamalsaran (university)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieInstitut istorii materialnoi kulturî RAN[*][[Institut istorii materialnoi kulturî RAN (research institute in Saint Petersburg, Russia)|​]]
Institut arheologii RAN[*][[Institut arheologii RAN (research institute of the Russian Academy of Sciences in Moscow, Russia)|​]]
USSR Academy of Arts[*][[USSR Academy of Arts |​]]
Muzeul Ermitaj
Hayastani patmowt’yan t’angaran[*][[Hayastani patmowt’yan t’angaran (museum in Yerevan)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hripsime Djanpoladjian (în rusă Рипсимэ Микаэловна Джанполадян-Пиотровская, transliterat: Ripsime Mikaelovna Djanpoladian-Piotrovskaia, în armeană Հռիփսիմե Ջանփոլադյան; n. , Republica Democrată Armeană – d. , Sankt Petersburg, Rusia) a fost o arheologă și epigrafistă sovietică, originară din Armenia.

Biografie modificare

S-a născut în anul 1918 pe drumul spre Tbilisi, ca urmare a faptului că familia ei încerca să scape de Genocidul Armean.[1] Părinții ei, care se numeau Mikael și Iranianak, aveau deja un fiu pe nume Gurgen.[2] Familia ei era bogată ca urmare a faptului că deținea o licență de exploatare a zăcămintelor de sare din Nahicevan.[1]

Părinții ei s-au mutat la Erevan, după instaurarea puterii sovietice în Armenia. După absolvirea școlii secundare, Hripsime a decis să studieze arheologia la Universitatea de Stat din Erevan.[3] A absolvit cursurile universitare în 1940,[4] după care a fost inclusă în echipa de arheologi care efectua săpături în ruinele cetății Teishebaini de pe dealul Karmir-Blur.[3] În timpul acestor săpături arheologice l-a întâlnit pe viitorul ei soț, arheologul rus Boris Piotrovski.[3] Hripsime Djanpoladjian a descoperit o figurină a zeului urartian al războiului, iar cultura urartiană a devenit specialitatea lui Piotrovski.[3] Cei doi arheologi s-au căsătorit la Erevan în 1944, iar fiul lor Mihail Piotrovski s-a născut acolo.[3]

Hripsime Djanpoladjian a murit în 2004, după o lungă boală, și a fost înmormântată în cimitirul Smolenska din Sankt Petersburg, lângă soțul ei.[5]

Carieră modificare

În 1948 Hripsime Djanpoladjian și-a susținut teza de doctorat în arheologie, intitulată „Mkhitar Gosh și Mănăstirea Nor Getik”, care a examinat multe dintre inscripțiile descoperite acolo.[4] Interesul ei pentru epigrafie a continuat și în perioada următoare, iar în anul 1977 Hripsime Djanpoladjian a publicat, împreună cu Suren Avagyan, un nou catalog de inscripții armene.[6] Ea a lucrat la Institutul de Arheologie al Academiei de Arte a URSS și la Departamentul Oriental al Muzeului Ermitaj.[3] Pe lângă propriile sale cercetări cu privire la Armenia medievală, ea a editat toate lucrările științifice ale soțului ei (printre care și o istorie enciclopedică a Muzeului Ermitaj), inclusiv jurnalele, notele de călătorie și autobiografia lui.[3]

Săpăturile de la Dvin modificare

Studiul istoric al lui Hripsime Djanpoladjian cu privire la săpăturile efectuate în 1951 în situl Dvin au demonstrat că acel oraș a fost un centru important al producției de sticlă în epoca medievală.[4] Acest studiu a contribuit la creșterea interesului pentru industria sticlei din orașul Dvin în perioada cuprinsă între secolul al IX-lea și secolul al XIII-lea, cu un accent deosebit pe comerțul cu Orientul Mijlociu.[7] Ea a reușit să demonstreze că meșterii armeni copiau obiectele de sticlărie de producție siriană.[8]

  •  
    Soțul: Boris Piotrovski
  •  
    Fiul: Mihail Piotrovski
  •  
    Situl arheologic de pe dealul Karmir Blur
  •  
    Idolul de la Karmir Blur
  •  
    Mormântul lui Mkhitar Gosh
  •  
    Ruinele orașului antic Dvin, 2019

Note modificare

  1. ^ a b „Ruben Angaladian”. www.bvahan.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Михаил Пиотровский - историю жизни читать тут”. AURORA PRIZE (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f g „Скончалась Рипсимэ Джанполадян-Пиотровская”. www.museum.ru. Accesat în . 
  4. ^ a b c „Hripsime Janpoladyan's 100th Birthday” (PDF). Historical-Philological Magazine. 
  5. ^ „ПИОТРОВСКИЙ Борис Борисович (1908-1990)”. funeral-spb.narod.ru. Accesat în . 
  6. ^ Ավագյան, Սուրեն Արտեմի; Ջանփոլադյան, Հռիփսիմե Միքայելի; Հնագիտության և ազգագրության ինստիտուտ ՀՍՍՀ ԳԱ, ed. (). Դիվան հայ վիմագրության ։: Պր. 6-րդ ։ Իջևանի շրջան. Երևան ։: ՀՍՍՀ ԳԱ հրատ. 
  7. ^ Ջանփոլադյան, Հռիփսիմե Միքայելի (). Առաքելյան, Բաբկեն Նիկոլայի, ed. Դվինի միջնադարյան ապակին IX-XIII դդ. =: Средневековое стекло Двина IX-XIII вв. Հայաստանի հնագիտական հուշարձանները № 7. ՀՍՍՀ ԳԱԱ. Երևան: ՀՍՍՀ ԳԱ հրատարակչություն. 
  8. ^ „"Двор у нас был чудесный": Михаил Пиотровский о детстве в Ереване”. Армянский музей Москвы и культуры наций (în rusă). Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hripsime_Djanpoladjian&oldid=15609496