Iacob Stamati

mitropolit al Moldovei
(Redirecționat de la Iacob Stamate)
Iacob Stamati
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Bistrița, Monarhia Habsburgică Modificați la Wikidata
Decedat (53 de ani) Modificați la Wikidata
Iași⁠(d), Iași, Moldova Modificați la Wikidata
Cetățenie Principatul Moldovei Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Funcția episcopală

Iacob, probabil cu numele laic de Ioan Stamati-Strămătura, numit și Iacob Nemțeanul,[1] Iacov Stamati sau Iacob Stamate, (n. , Bistrița, Monarhia Habsburgică – d. , Iași⁠(d), Iași, Moldova[2]) a fost un episcop ortodox român, care a îndeplinit funcția de mitropolit al Moldovei în perioada 1792–1803.

Lespedea funerară a mitropolitului Iacob din pridvorul Catedralei vechi „Sf. Gheorghe” din Iași

Biografie

modificare

Se știu puține despre originea sa. Cel mai probabil provine dintr-o familie de țărani săraci din Transilvania; pe tatăl său îl chema Alexandru, dar detaliile despre mamă sunt necunoscute. La unsprezece ani, viitorul mitropolit a intrat în Mănăstirea Neamț din Moldova. La 3 aprilie 1764 a fost tuns călugăr, luând numele monahal de Iacob. În mănăstire a învățat să citească și să scrie de la un călugăr mai educat. La scurt timp după intrarea în viața monahală, i s-a încredințat funcția de iconom al mănăstirii, care avea la acea vreme circa 500 de călugări. Apoi, din ordinul mitropolitului Moldovei, Gavriil, s-a mutat la Iași ca administrator al bunurilor mitropolitane[3]. Încurajat de Gavriil, și-a continuat educația[4].

În 1782 a fost hirotonit episcop al Hușilor și a rămas în această funcție timp de zece ani. A ajutat la reînnoirea și înflorirea eparhiei dărăpănate, dezvoltând activități pastorale, educaționale și culturale, deschiderea de noi biserici, renovarea și organizarea școlilor, sprijinirea elevilor[3]. În 1792 a fost numit mitropolit al Moldovei. În calitate de conducător al Bisericii Ortodoxe din Principatul Moldovei, și-a continuat activitatea recentă, contribuind la dezvoltarea culturii românești. A fost o figură influentă la curtea domnilor succesivi, care nu luau hotărâri fără a consulta boierii și mitropolitul. În Iași, a început construcția unei noi reședințe mitropolitane și a unei biserici private a Tuturor Sfinților și a renovat bisericile „Sf. Gheorghe” și „Întâmpinarea Domnului”, situate lângă reședința mitropolitană[3]. A deschis numeroase școli ortodoxe noi[5]. A susținut tipărirea de carte: a publicat în Iași Evangheliarul, Trebnicul și Psaltirea (1794), Apostolul (1795) și alte cărți liturgice și teologice, precum și Aritmetică și Geografia moldovenească[5] ale episcopului Amfilohie al Hotinului[2] pentru școli.

A rămas în funcție până la moartea sa în 1803.[5] A fost înmormântat în apropierea Catedralei „Sf. Gheorghe” din Iași.[6] Iacob a fost succedat în funcție de ucenicul său spiritual Veniamin Costache.[7]

  1. ^ Pentru a-l deosebi de mitropolitul Moldovei, Iacob I, cunoscut de la Mănăstirea Putna în care a locuit, Iacob Putneanul.
  2. ^ a b „ИАКОВ II”, www.pravenc.ru  (în rusă)
  3. ^ a b c „Mitropolitul Iacob Stamati: fermitate duhovnicească și simț gospodăresc”, Ziarul Lumina 
  4. ^ Bogdan Racu (), „Mitropolitul Gavriil Calimachi al Moldovei”, Doxologia - Portal Crestin Ortodox 
  5. ^ a b c „Sfinți români - Mitropolitul Iacob Stamati al Moldovei și Sucevei”. www.sfant.ro. 
  6. ^ „Iași :: Biserica Sf. Gheorghe - Mitropolia veche”, BISERICI.org, Arhivat din original în , accesat în  
  7. ^ „MITROPOLITUL VENIAMIN COSTACHI”, www.crestinortodox.ro