Igor Kurceatov

(Redirecționat de la Igor Kurtschatow)
Igor Kurceatov
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Simski Zavod⁠(d), gubernia Ufa⁠(d), Imperiul Rus[2] Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Barvikha⁠(d), Q4247327⁠(d), RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Înmormântatnecropola din zidul Kremlinului[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriBoris Vasilevici Kurceatov[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
fizician nuclearist[*]
cadru didactic universitar[*]
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[8] Modificați la Wikidata
Activitate
DomeniuFizica stării solide
fizică nucleară
ferroelectricity[*][[ferroelectricity (characteristic of certain crystalline materials)|​]]  Modificați la Wikidata
InstituțieFiziko-tehniceski institut imeni A. F. Ioffe RAN[*][[Fiziko-tehniceski institut imeni A. F. Ioffe RAN (research center within the Russian Academy of Sciences)|​]]
Azərbaycan Dövlət Neft və Sənaye Universiteti[*][[Azərbaycan Dövlət Neft və Sənaye Universiteti (state-owned university of economics in Baku, Azerbaijan, founded in 1920)|​]]
Universitatea de Stat din Moscova
Kurceatovski institut[*][[Kurceatovski institut (Russian research institute dedicated to the development of nuclear energy)|​]]
Universitatea Politehnică de Stat Petru cel Mare din Sankt Petersburg[*]
Q16669689[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterTavriiskîi naționalnîi universîtet imeni V. I. Vernadskoho[*][[Tavriiskîi naționalnîi universîtet imeni V. I. Vernadskoho (university in Simferopol, Crimea)|​]]
Universitatea Politehnică de Stat Petru cel Mare din Sankt Petersburg[*]
Simferopolskaia mujskaia kazionnaia gimnazia[*][[Simferopolskaia mujskaia kazionnaia gimnazia (public, gymnasium school in Disputed between Russia and Ukraine)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia de Științe a URSS[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratAbram Ioffe
Vitali Grigorievici Hlopin[*][[Vitali Grigorievici Hlopin (Russian chemist (1890-1950))|​]]  Modificați la Wikidata
DoctoranziPetrjak, Konstantin Antonovici[*][[Petrjak, Konstantin Antonovici (Soviet physicist (1907-1998))|​]]
Babulevici, Evgheni Nikolaevici[*][[Babulevici, Evgheni Nikolaevici (Soviet physicist (1914-1975))|​]]
Dubovskii, Boris Grigorievici[*][[Dubovskii, Boris Grigorievici |​]]
Krujilin, Gheorgi Nikitici[*][[Krujilin, Gheorgi Nikitici |​]]
Amaev, Amir Djabrailovici[*][[Amaev, Amir Djabrailovici (fizician rus)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Stalin ()
Medalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”[*]
Ordinul Lenin ()
medal «Za oboronu Sevastopolea»[*][[medal «Za oboronu Sevastopolea» (military decoration of the Soviet Union)|​]]
Ordinul Steagul Roșu al Muncii ()
Premiul Lenin ()
Ordinul Lenin ()
Ordinul Lenin ()
Ordinul Lenin ()
Ordinul Lenin ()
Ordinul Steagul Roșu al Muncii ()
Premiul Stalin ()
Premiul Stalin ()
Premiul Stalin ()
Medalia „Secera și Ciocanul”[*] ()
Medalia „Secera și Ciocanul”[*] ()
Medalia „Secera și Ciocanul”[*] ()
Medial „Comemorarea aniversării a 800 de ani de la fondare a Moscovei”[*]
zolotaia medal imeni Leonarda Ieilera[*][[zolotaia medal imeni Leonarda Ieilera (mathematics award)|​]] ()  Modificați la Wikidata

Igor Vasilievici Kurceatov (n. , Simski Zavod⁠(d), gubernia Ufa⁠(d), Imperiul Rus – d. , Barvikha⁠(d), Q4247327⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un fizician și savant rus, academician, de trei ori Erou al Muncii Socialiste, laureat al Premiului Lenin, organizator și conducător științific al lucrărilor în domeniul tehnicii atomice.

Biografie

modificare

S-a născut la data de 12 aprilie 1903 într-o familie de pădurari din satul Sim, nu departe de orașul Ufa. Igor a absolvit cu medalie de aur gimnaziul din Simferopol și tot aici intră la Universitate. Viața studențească a lui Kurceatov a decurs în condițiile dificile de după război, în vremuri de grea cumpănă, foamete. Studentul la facultatea de fizică și matematică Igor Kurceatov era nevoit să-și câștige existența, lucrând ca educator la grădinița de copii, ca paznic sau ca tăietor de lemne. A terminat Universitatea înainte de termeni, a plecat la Petrograd și a reușit să se înscrie în anul al 3-lea al Institutului politehnic. După absolvirea Institutului politehnic, Kurceatov este îndreptat la lucru la Institutul fizico-tehnic din Petrograd.

Viață științifică

modificare

Primele sale cercetări științifice sunt legate de proprietățile unei ramuri noi ale științei, segnetoelectricitatea. Igor Kurceatov încă nu împlinise nici 30 de ani, când i s-a conferit titlul de doctor în științe fizico-matematice. În continuare a activat în domeniul fizicii atomice.

Între 1941 și 1945 talentatul savant a fost nevoit să plece pe front ca un soldat de rând. Ca fizician aflat la război, Kurceatov a rezolvat multe probleme extrem de importante legate de apărarea țării. Fiind chemat de pe front, împreună cu alți fizicieni, a rezolvat cu succes probleme precum demagnetizarea vaselor militare sovietice.

În cadrul programului sovietic de dezvoltare a bombei atomice, Kurceatov a jurat că nu își va rade barba până când programul nu va fi terminat cu succes. A continuat să poarte o barbă lungă, adeseori stilizată excentric, până la sfârșitul vieții, câștigându-și porecla Barbă.[9]

După 1945

modificare

După război, s-a ocupat intensiv cu fizica atomului cu scopuri militare și pașnice. Astfel, la 27 iunie 1954 a intrat în funcție prima centrală nucleară din lume, iar mai târziu a fost construit primul spărgător de gheață atomic "Lenin". Kurceatov a murit în anul 1960.

  1. ^ Метрическая запись о рождении академика И.В. Курчатова. (în rusă) 
  2. ^ Курчатов Игорь Васильевич (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  3. ^ Igor W. Kurtschatow, Munzinger Personen, accesat în  
  4. ^ Igor Kurčatov, Gran Enciclopèdia Catalana 
  5. ^ Igor Wassiljewitsch Kurtschatow, Brockhaus Enzyklopädie 
  6. ^ Igor Kurchatov, SNAC, accesat în  
  7. ^ Igor Vasilievich Kurchatov, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ Rodric Braithwaite: Armageddon and Paranoia: The Nuclear Confrontation Since 1945, Oxford University Press, 2018, p. 36 ISBN 978-0190870294, ISBN 019087029X (accesat în 11 decembrie 2021)

Vezi și

modificare