Iloți
În Grecia antică, iloții sau hiloții (în greaca veche Εἵλωτες, Heílôtes) erau o parte din populația autohtonă din Laconia și Messinia aservită spartanilor. Erau persoane care nu aveau niciun fel de drepturi cetățenești, cu o situație socială intermediară între omul liber și sclav, aparținând statului și putând fi împrumutați proprietarilor de pământ. Statutul lor era în unele privințe asemănător celui al șerbilor din Evul Mediu; atașați (lipiți) pământului pe care îl lucrau, ei erau proprietatea statului spartan, dar nu puteau fi cumpărați și vânduți ca sclavii. Existau forme asemănătoare de „hilotism” și în alte zone ale Greciei antice: în Tesalia, Creta și Sicilia[1].
Referințe
modificare- ^ fr Moses Finley, Sparte dans Jean-Pierre Vernant (s. dir.), Problèmes de la guerre en Grèce ancienne, 1999, p. 208.
Vezi și
modificareLegături externe
modificare| Wikisource conține text din Encyclopædia Britannica din 1911, articolul Helots. |
- en Helots Arhivat în , la Wayback Machine. by Jona Lendering
- en A Prosperous Economy: Spartiates, Perioikoi, And Helots In One Of The Richest City-States Of Ancient Greece
 | Acest articol care descrie un subiect despre istoria antică este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |