Deschide meniul principal
Imnul secuiesc
maghiară Székely himnusz
Hadakutjaszekely.jpg
Prințul Csaba și luptătorii săi, pe Calea Lactee, tablou de Bertalan Székely, la care face referire textul imnului
Imn regional alŢinutul Secuiesc Ținutului Secuiesc
VersuriGyörgy Csanády, 1921
MuzicaKálmán Mihalik, 1921
Adoptat2009
Probă muzică

Imnul secuiesc (în maghiară Székely himnusz) este un poem scris în anul 1921 de György Csanády, pus apoi pe o melodie creată de Kálmán Mihalik. Mult timp interzis, dar foarte cunoscut în Transilvania, el este cântat cu regularitate la petreceri și evenimente în secuime.[1][2]

Refrenul poemului este „Doamne, nu lăsa să piară Ardealul” (Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk).

IstoricModificare

Originari din Transilvania, Csanády și Mihalik s-au refugiat la Seghedin după Tratatul de la Trianon. Aici au devenit membrii organizației culturale de studenți secui SZEFHE, și în 1921, au scris o compoziție muzicală întitulată Bujdosó ének (Cântec de pribegie) pentru o dramă-misteriu care a fost prezentată la întrunirea organizației. Intenția lor nu a fost de a crea un imn, însă în deceniile următoare cântecul a devenit o expresie a sentimentului de apartenență al secuilor. Deși a fost interzis cu desăvârșire în România (chiar si ascultarea lui constituia infracțiune) și în Ungaria (după 1946), oamenii îl cântau în taină, răspândirea lui nu a putut fi oprită. Popularitatea cântecului este dovedită și de faptul că s-a folclorizat în a doua jumătate a secolului XX, textul și melodia s-au schimbat, strofe adiționale au fost adăugate de autori anonimi. După 1989, interdicțiile au fost ridicate.[1] În anul 2009 Consiliul Național Secuiesc a declarat cântecul drept imn al Ținutului Secuiesc.[3]

VersuriModificare

Versurile originaleModificare

Versiunea originală din 1921, scrisă de Csanády:[4]

Versuri Traducere

Ki tudja merre, merre visz a végzet
Göröngyös úton, sötét éjjelen.
Segítsd még egyszer győzelemre néped,
Csaba király a csillagösvényen.

Cine știe încotro, încotro ne duce destinul
Pe drumuri aspre, în întunericul nopții
Mai ajută-ți încă o dată poporul spre victorie
Regele Csaba, pe cărări de stele!

Maroknyi székely porlik, mint a szikla
Népek harcától zajló tengeren.
Fejünk az ár ezerszer elborítja,
Ne hagyd el Erdélyt, Erdélyt, Istenem!

Un pumn de secui se macină precum stânca,
Pe o mare a luptelor dintre popoare
Valurile ei s-au revărsat peste noi de mii de ori
Nu părăsi Ardealul, Dumnezeul meu!

Versiunea adoptatăModificare

Versiunea folosită astăzi,[4] și adoptată în 2009 ca imn al Ținutului Secuiesc:[3]

Versuri Traducere

Ki tudja merre, merre visz a végzet,
Göröngyös úton, sötét éjjelen.
Vezesd még egyszer győzelemre néped,
Csaba királyfi csillagösvényen!

Cine știe încotro, încotro ne duce destinul
Pe drumuri aspre, în întunericul nopții
Mai condu-ți înca odată poporul spre victorie
Prințule Csaba, pe cărări de stele!

Maroknyi székely porlik, mint a szikla,
Népek harcának zajló tengerén.
Fejünk az ár, jaj, százszor elborítja,
Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk!

Un pumn de secui se macină precum stânca,
În marea luptelor dintre popoare
Valurile ei s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori
Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru!

Această versiune modificată s-a răspândit după 1970. Ultimul rând (Nu lăsa să piară Ardealul) nu se regăsește în textul lui Csanády; poetul nu a folosit termenul pesimist „a pieri”, deoarece el a sprijinit supraviețuirea.[1]

Strofe apocrifeModificare

De-a lungul anilor, autori anonimi au adăugat strofe suplimentare la imn; și ele sunt cunoscute în mai multe variante.[1] Potrivit lui Dénes Gábor, aceste strofe „apocrife” sunt complet străine de spiritul imnului și de talentul lui Csanády.[4] După fiecare strofă, ultimele patru rânduri ale versiunii originale sunt cântate ca refren.

PartituraModificare

 

Vechiul imn secuiescModificare

Cântecul bisericesc provenind din secolul XIV, care se începe cu versul Ó, én édes jó Istenem, de obicei cântat la Pelerinajul de la Șumuleu, este deseori numit Imnul vechi secuiesc.[4]

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d Kríza, Ildikó. „A Székely himnusz születésének háttere” (PDF). Honismeret (în maghiară). 31 (5): 57–68. 
  2. ^ hu A jégkorong akadémia fiatal hokistáival énekelte a székely himnuszt Orbán Viktor, maszol.ro; 10 mai 2019
  3. ^ a b hu A Székelyföldi Önkormányzati Nagygyűlés határozatai; 5 septembrie 2009
  4. ^ a b c d Gábor, Dénes. „Gondolatok a székely himnuszról” (PDF). Székely Útkereső (în maghiară). 8 (1–4): 3–7. 

Vezi șiModificare