Infrastructură albastră
În planificarea și proiectarea urbană, infrastructura albastră (sau spațiul albastru) cuprinde toate zonele dominate de corpuri de apă sau cursuri de apă de suprafață. În combinație cu spațiul verde (parcuri, grădini etc., mai exact spațiu deschis urban), aceasta poate ajuta la reducerea riscurilor de boli legate de căldură din cauza temperaturilor urbane ridicate (insulă de căldură urbană).[1] Corpurile de apă urbane substanțiale există în mod natural ca trăsături integrale ale geografiei multor orașe datorită semnificației lor geopolitice istorice, precum râul Tamisa din Londra.[2]
.jpg)
Efectele spațiilor albastre asupra sănătății fizice
modificareCreșterea activității fizice
modificareMai multe studii au descoperit că persoanele care trăiesc în apropierea zonelor de coastă sunt mai puțin sedentare și mai predispuse la activitate fizică moderată și viguroasă adecvată pentru sănătate,[3] fapt ce ar putea fi explicat de prezența încurajatoare a cărărilor de mers pe jos de-a lungul coastei. O altă explicație posibilă se regăsește în atributele estetice ale spațiilor albastre care pot motiva indivizii să se angajeze în activități fizice pe spațiile albastre.[4] Cu toate acestea, apropierea de corpurile de apă nu este suficientă pentru a promova niveluri crescute de activitate fizică, deoarece aceste corpuri trebuie să fie accesibile oamenilor. Un studiu care îi are în atenție pe adolescenți a descoperit că cei care locuiesc în apropierea plajelor, dar care aveau un drum major între casele lor și corpul de apă, aveau niveluri mai scăzute de activitate fizică decât cei cu acces direct la plajă.[5]
Reducerea obezității
modificareSpațiile albastre pot reduce obezitatea, deoarece promovează creșterea activității fizice, iar un studiu sugerează că locuitul departe de spațiul verde sau de malul apei în zonele urbane poate crește riscul de obezitate.[6]
Îmbunătățirea sănătății respiratorii
modificareLocuitul în apropierea spațiilor albastre poate îmbunătăți calitatea vieții pentru persoanele cu boli respiratorii, precum astmul bronșic, fapt ce ar putea fi explicat prin ceața și spray-ul generate de mișcarea apei,[7] așa cum se arată într-un studiu care măsoară impactul spațiilor verzi și albastre asupra sănătății pentru cei cu boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).[8]
Efectele spațiilor albastre asupra sănătății mintale
modificareÎmbunătățirea sănătății mintale generale
modificareCercetătorii au descoperit o reducere a cazurilor psihiatrice la persoanele care trăiesc în apropierea zonelor verzi sau de coastă.[9] Unele dintre studii au descoperit că expunerea la ocean sau alergatul de-a lungul râurilor au ajutat veteranii de război care suferă de sindrom de stres posttraumatic.[10] Alții au descoperit că implicarea în activități legate de apă, precum surfing, poate ajuta la rezolvarea problemelor de sănătate mintală și poate ajuta la dezvoltarea încrederii în sine.[11]
Îmbunătățirea stării de spirit și a fericirii
modificareExpunerea la spațiile albastre este, de asemenea, legată de creșterea fericirii. Un grup de cercetători care studiază efectul spațiilor verzi și albastre asupra fericirii au folosit o aplicație mobilă pentru a urmări sentimentele de dispoziție ale oamenilor atunci când se aflau în apropierea peisajelor de apă. Cercetătorii au descoperit niveluri crescute de fericire la persoanele din apropierea corpurilor de apă.[12] În concordanță cu constatările care se concentrează asupra sănătății fizice, efectele pozitive asupra stării de spirit asociate spațiilor albastre par să se diminueze pe măsură ce distanța dintre reședință și apă crește.[13]
Îmbunătățirea recuperării de la dependența de droguri și alcool
modificareIntervențiile educaționale în spațiile albastre, precum navigația, s-au dovedit a avea efecte pozitive percepute asupra persoanelor supuse reabilitării drogurilor și alcoolului.[14]
Vezi și
modificareNote
modificare
- ^ Gunawardena, K.R.; Wells, M.J.; Kershaw, T. (). „Utilising green and bluespace to mitigate urban heat island intensity”. Science of the Total Environment (în engleză). 584-585: 1040–1055. Bibcode:2017ScTEn.584.1040G. doi:10.1016/j.scitotenv.2017.01.158. ISSN 0048-9697. PMID 28161043.
- ^ Gunawardena, K.R.; Wells, M.J.; Kershaw, T. (). „Utilising green and bluespace to mitigate urban heat island intensity”. Science of the Total Environment. Elsevier BV. 584-585: 1040–1055. Bibcode:2017ScTEn.584.1040G. doi:10.1016/j.scitotenv.2017.01.158. ISSN 0048-9697. PMID 28161043.
- ^ Bauman, Adrian; Smith, Ben; Stoker, Lyn; Bellew, Bill; Booth, Michael (). „Geographical influences upon physical activity participation: evidence of a 'coastal effect'”. Australian and New Zealand Journal of Public Health (în engleză). 23 (3): 322–324. doi:10.1111/j.1467-842X.1999.tb01265.x. ISSN 1753-6405. PMID 10388181.
- ^ Humpel, Nancy; Owen, Neville; Iverson, Don; Leslie, Eva; Bauman, Adrian (februarie 2004). „Perceived environment attributes, residential location, and walking for particular purposes”. American Journal of Preventive Medicine. 26 (2): 119–125. doi:10.1016/j.amepre.2003.10.005. ISSN 0749-3797. PMID 14751322.
- ^ Edwards, Nicole Joy; Giles-Corti, Billie; Larson, Ann; Beesley, Bridget (). „The Effect of Proximity on Park and Beach Use and Physical Activity Among Rural Adolescents”. Journal of Physical Activity and Health. 11 (5): 977–984. doi:10.1123/jpah.2011-0332. ISSN 1543-5474. PMID 23493147.
- ^ Halonen, Jaana I.; Kivimäki, Mika; Pentti, Jaana; Stenholm, Sari; Kawachi, Ichiro; Subramanian, S. V.; Vahtera, Jussi (). „Green and blue areas as predictors of overweight and obesity in an 8-year follow-up study”. Obesity (în engleză). 22 (8): 1910–1917. doi:10.1002/oby.20772. ISSN 1930-739X. PMID 24771608.
- ^ Gaisberger, Martin; Šanović, Renata; Dobias, Heidemarie; Kolarž, Predrag; Moder, Angelika; Thalhamer, Josef; Selimović, Amina; Huttegger, Isidor; Ritter, Markus (). „Effects of Ionized Waterfall Aerosol on Pediatric Allergic Asthma”. Journal of Asthma. 49 (8): 830–838. doi:10.3109/02770903.2012.705408. ISSN 0277-0903. PMID 22861198.
- ^ Moitra, Subhabrata; Benet, Marta; Arbillaga-Etxarri, Ane; Marín, Alicia; Barberan-Garcia, Anael; Borrell, Eulàlia; Rodríguez, Diego; Gimeno-Santos, Elena; Balcells, Eva (). „Association between interpersonal and environmental factors and health-related quality of life in patients with chronic obstructive pulmonary disease (COPD)”. European Respiratory Journal (în engleză). 52 (suppl 62): PA1179. doi:10.1183/13993003.congress-2018.PA1179. ISSN 0903-1936.
- ^ Alcock, I.; White, M. P.; Lovell, R.; Higgins, S. L.; Osborne, N. J.; Husk, K.; Wheeler, B. W. (). „What accounts for 'England's green and pleasant land'? A panel data analysis of mental health and land cover types in rural England”. Landscape and Urban Planning (în engleză). 142: 38–46. doi:10.1016/j.landurbplan.2015.05.008. ISSN 0169-2046.
- ^ Dustin, Daniel, et al. "The Promise of River Running as a Therapeutic Medium for Veterans Coping with Post-Traumatic Stress Disorder." Therapeutic recreation journal 45.4 (2011): 326-40. ProQuest. Web. 10 Nov. 2020.
- ^ Godfrey, C. "The Positive Impact of Structured Surfing Courses on the Wellbeing of Vulnerable Young People." Community Practitioner. 88.1 (2015): 26. Web.
- ^ MacKerron, George; Mourato, Susana (). „Happiness is greater in natural environments”. Global Environmental Change (în engleză). 23 (5): 992–1000. doi:10.1016/j.gloenvcha.2013.03.010. ISSN 0959-3780.
- ^ Brereton, Finbarr; Clinch, J. Peter; Ferreira, Susana (). „Happiness, geography and the environment”. Ecological Economics (în engleză). 65 (2): 386–396. doi:10.1016/j.ecolecon.2007.07.008. ISSN 0921-8009.
- ^ Robert White, Charles Abraham, Jane R. Smith, Mathew White & Petra K. Staiger (2016) Recovery under sail: Rehabilitation clients' experience of a sail training voyage, Addiction Research & Theory, 24:5, 355-365, DOI: 10.3109/16066359.2015.1123252