Ingeborg Magnusdotter a Suediei

Ingeborg Magnusdotter a Suediei
Date personale
Născută	c. 1277 Suedia
Decedată	5 aprilie sau 15 august 1319 Roskilde, regiunea Sjælland, Danemarca
Înmormântată	Sankt Bendts Kirke[*][[Sankt Bendts Kirke (church building in Ringsted Municipality, Denmark)|​]]
Părinți	Magnus al III-lea al Suediei Helwig de Holstein
Frați și surori	Valdemar Magnusson[*][[Valdemar Magnusson (Duke of Finland)|​]] Birger al Suediei Erik Magnusson[*][[Erik Magnusson (Duke of Svealand, Södermanland, Dalsland, Västergötland, Värmland and North Halland and heir to the throne of Sweden)|​]]
Căsătorită cu	Eric al VI-lea al Danemarcei
Copii	Valdemar Eriksson[*][[Valdemar Eriksson (Peerage person ID=105510)|​]] Erik Eriksson[*][[Erik Eriksson (Peerage person ID=105511)|​]] Magnus Eriksson[*][[Magnus Eriksson (Peerage person ID=105512)|​]]
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	consoartă[*]​ călugăriţă
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Casa de Bjelbo
Regină consort a Danemarcei
Domnie	1296–1319

Ingeborg Magnusdotter a Suediei (n. 1277, Suedia – d. 5 aprilie sau 15 august 1319), a fost regină consort a Danemarcei, fiica regelui Magnus al III-lea al Suediei și soția regelui Eric al VI-lea al Danemarcei.

Biografie

Ingeborg a fost fiica ceea mare a regelui Magnus al III-lea al Suediei și a reginei Helwig de Holstein. În 1288, la 11 ani, s-a logodit cu regele Eric al VI-lea al Danemarcei, iar căsătoria a avut loc la Helsingborg în 1296 și a fost rezultatul unei alianțe politice. După doi ani, fratele ei, regele Birger al Suediei, s-a căsătorit cu sora soțului ei, Prințesa Marta a Danemarcei. Dispensia necesară pentru căsătorie nu a fost obținută până în 1297 din cauza conflictului dintre soțul ei și arhiepiscopul Jens Grand.

Regina Ingeborg a fost descrisă ca fiind frumoasă și delicată. Nu se crede că a jucat vreun rol politic. A avut opt fii care au murit în copilărie și șase pierderi de sarcină deși sursele diferă între opt și paisprezece copii. Ea și soțul ei au fost aliați ai fratelui ei, regele Birger, în timpul conflictului pentru tronul Suediei. Ei l-au primit pe fiul lor în 1306 și mai târziu chiar pe Birger și Marta ca refugiați în 1318.

În 1318, regina Ingeborg a născut un fiu care a trăit: ea și-a arătat fiul poporului din trăsură, însă el a căzut din brațele ei, și-a rupt gâtul și a murit. După acest eveniment, Ingeborg a intrat în mănăstirea Sf. Clare din Roskilde din cauza supărării. Potrivit unei legende a fost forțată să plece la mănăstire de către soțul ei, care a acuzat-o de moartea fiului lor. Conform unei alte surse a plecat la mînîstire din cauza supărării produse de moarte fraților ei, Erik Magnusson și Valdemar Magnusson. În 1319, ea a prezis moartea ei însăși, a soțului ei și a arhiepiscopului. Curând ea a murit și a fost urmată de soțul ei.