Insurecția națională slovacă

Insurecția Națională Slovacă
Parte a Al Doilea Război Mondial
Convoi de vehicule ale Armatei Insurgente Slovace în apropriere de Kelemeš (astăzi parte din Prešov)
Informații generale
Perioadă 29 august - 28 octombrie 1944 Loc Slovacia Rezultat Victorie germană și colaboraționistă
Beligeranți
Germania Nazistă Slovakia Garda Hlinka	Cehoslovacia
Conducători
Gottlob Berger Herman Höfle Augustín Malár	Ján Golian † Rudolf Viest †
Efective
40.000	60.000
Pierderi
10.000	10.000

Insurecția națională slovacă (în slovacă Slovenské národné povstanie, prescurtat SNP) este denumirea folosită pentru o revoltă militară a unei părți a armatei slovace împotriva ocupației Slovaciei de către Wehrmacht începând cu 29 august 1944, precum și împotriva regimului colaboraționist slovac al Partidului Popular Slovac sub conducerea lui Jozef Tiso.

În perioada postbelică, mai multe entități politice au încercat să-și asume meritele pentru organizarea insurecției, în special comuniștii. Regimul stalinist din Cehoslovacia au prezentat insurecția ca fiind inițiată și condusă de forțele comuniste. Ultranaționaliștii slovaci, în schimb, au susținut că insurecția a fost un atac la adresa națiunii slovace, unul dintre obiectivele insurecției a fost desființare statul slovac și recrearea Cehoslovaciei, stat în care slovacii erau dominați de cehi. În realitate, multe facțiuni au participat la insurecție printre care Armata slovacă, rezistența democratică și partizanii comuniști.