Ioan N. Roman

publicist, poet și scriitor român
Ioan N. Roman
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Tropoclo, Lyman municipality, Odesa Oblast⁠(d), Odesa, Ucraina Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani) Modificați la Wikidata
Constanța, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Ioan N. Roman (n. 20 iulie 1866, comuna Tropoclo, județul Ismail – d. 12 iulie 1931, Constanța) a fost un publicist, poet și scriitor român, care s-a remarcat prin atașamentul său pentru ținuturile Dobrogei.

Viața și activitatea modificare

S-a născut în comuna Tropoclo (Județul Ismail (Gubernia Basarabia)județul Ismail), dar a fost declarat în comuna Comândărești (județul Iași), astăzi satul Răuseni din județul Botoșani[necesită citare]. Ioan N. Roman s-a remarcat pentru îndelungatul său atașament pentru ținuturile Dobrogei și pentru poporul român în general. În 1882 și-a făcut debutul literar la revista Albina din Botoșani.[1] Absolvent al studiilor liceale la Iași, începe studii juridice pe care le încheie în perioada 1893-1897 la Bruxelles. În 1895 își încheie studiile doctorale cu teza "Protestation des Roumains de Transylvanie et de Hongrie contre l'oppression magyare". În 1897 revine in țară, lucrează în cadrul Judecătoriei Curtea de Argeș, fiind apoi numit judecător la Medgidia. A îndeplinit aici și funcția de primar timp de 4 luni, în 1899.[2] În 1899, Ministerul Justiției îi acordă dreptul de a practica avocatura. Lucrează ca avocat începând cu anul 1900 la Constanța, unde devine și primar al orașului în 1910.

A fost redactor și colaborator a mai multor publicații foarte importante, printre care: Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931), Drapelul, Liberalul, Dobrogea Jună, Neamul românesc, etc.

Alături de prof. Constantin Brătescu se află la originea fondării "Societății culturale dobrogene" ce își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștințe, precum și fondarea unui muzeu regional, înființarea de biblioteci și reviste culturale.

Cinstirea memoriei modificare

În septembrie 1932, la mai bine de un an de la moartea acestuia, autoritățile au dezvelit un bust din bronz, situat astăzi în fața Bibliotecii Județene, operă a sculptorului I. Dimitriu-Bârlad, după masca mortuară luată de Antonio Ruta".[3] Autoritățile au atribuit în 1960 numele lui Ioan N. Roman străzii ce leagă bulevardul Alexandru Lăpușneanu de străzile Mihai Viteazu și Ion Lahovari.[3] De asemenea, în 1995, liceul al cărui sediu se află astăzi pe strada Cuza Vodă nr. 80 (inițial se afla pe stradela Basarabi nr. 2), poartă numele fostului primar.[3] Din 2003, și Biblioteca Județeană Constanța a primit numele lui Ioan N. Roman.[3]

Note modificare

  1. ^ Povestea unui ziarist de modă veche. Jurnalistul de la „Adevărul“ care a dat numele bibliotecii, a unei străzi și a unei școli din Constanța, 27 februarie 2015, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 25 mai 2016
  2. ^ Ioan N. Roman, primarul-cărturar, pomenit la Constanța. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“, a spus Nicolae Iorga, 12 iulie 2016, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 9 octombrie 2016
  3. ^ a b c d Se împlinesc 81 de ani de la moartea lui Ioan N. Roman, 12 iulie 2012, Corina Samoila, Ziua de Constanța, accesat la 9 octombrie 2016