Ioana Bassarab
| Ioana Bassarab | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1907  |
| Decedată | 1967 (60 de ani) |
| Părinți | Ludovic Bassarab |
| Cetățenie |  Regatul României |
| Ocupație | sculptoriță pictoriță gravor[*] puppet maker[*] scenografă |
Modifică date / text  | |
Ioana Bassarab, cunoscută și ca Ioana Bassarab-Starostescu (n. 1907 – d. 1967) a fost o pictoriță, sculptoriță, gravoare și creatoare de păpuși română, considerată una dintre fondatoarele teatrului modern de păpuși din România. Stilul său influențat de cubism, Art Deco și de principiile Școlii Bauhaus, a contribuit la scenografia românească modernă și în artele vizuale.[1]
Biografie
modificareNăscută într-o familie de artiști, Ioana Bassarab era fiica Mariei (născută Bonachi) și a pictorului și gravorului Ludovic Bassarab,[2] cunoscut și pentru realizarea unor timbre românești. Fratele ei, sculptorul Mircea Bassarab, a lucrat o mare parte a vieții sale în Franța. Pe linie paternă, familia Bassarab își are originile în rândul aristocrației moldovenești din Hotin și al ofițerilor finlandezi care au servit în armata țaristă rusă. A fost căsătorită cu Nicolae Starostescu, ofițer în marina comercială.[3]
Carieră
modificareDupă ce a studiat sculptura la Paris, Ioana Bassarab s-a întors în România, unde și-a extins activitatea artistică în diverse domenii – de la sculptură și desen la arte decorative, scenografie și chiar proiectarea de timbre. A expus în numeroase expoziții, inclusiv la Salon d'Automne din Paris în 1923 și 1929, iar lucrările sale au fost premiate la Expoziția Națională din București în 1929.[3]
Între 1929 și 1930, Bassarab a creat păpuși și decoruri pentru teatrul lui Theodor Nastasi, adaptând două piese: Motanul încălțat a dramaturgului german Franz von Pocci și Ion Păpușarul de Vasile Alecsandri.[4] Designul său inovator a adus modernismul în teatrul de păpuși românesc, demonstrând abilitatea ei de a combina elemente tradiționale cu stiluri de avangardă.[1]
În afara teatrului, Bassarab a contribuit și în domeniul gravurii de medalii și monede.
În 1938 a lucrat aversul medaliei Campionatele naționale de atletism, iar în 1940 medalia Eminescu, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la nașterea acestuia.[5]
Dupa ce România a recuperat Basarabia și Nordul Bucovinei prin Operațiunea München, în 1941, Ioana Bassarab a realizat designul monedei comemorative de 500 de lei din argint, emisă pentru a amrca acest eveniment.[6]
În 1944, după eliberarea Transilvaniei de nord, a realizat reversul medaliei jubiliare „Ardealul nostru” în 1944, în colaborare cu gravorul Ștefan Iordan,[7] apoi, în 1946, aversul unui proiect monetar pentru moneda de 25000 de lei.[3][8]
Între 1936 și 1947, Ioana Bassarab a fost membră asociată a societății Tinerimea Artistică, care promova tinerii artiști români.[3]
După instaurarea regimului comunist în România, Bassarab a refuzat orice colaborare cu noua conducere, fapt ce a dus la marginalizarea sa din sfera publică. În lipsa unor mijloace de subzistență, a recurs la diverse metode pentru a supraviețui. O mărturie a acestei perioade arată că Bassarab mergea periodic la Institutul Pasteur din București, unde era folosită în cadrul unui experiment biologic: i se atașau plase pe pulpe pentru a hrăni puricii din crescătoria institutului, utilizați în scopuri științifice.[9]
-
-
Timbre de Ioana Bassarab -
Note
modificare- ^ a b „Ioana Bassarab” (în engleză). World Encyclopedia of Puppetry Arts. . Accesat în .
- ^ „Ioana BASSARAB, sculptor, gravor”. Vatra MCP. Accesat în .
- ^ a b c d Liliana-Nicoleta Hanganu, Giulio Bernardi (). „The "25,000 lei 1946" unknown sample”. Studii și cercetări de numismatică. XI. Editura Academiei Române. pp. 219–223.
- ^ Lenz, Hélène (). Marionnettes roumaines : rétrospectives, prospectives. Presses Universitaires de Strasbourg. p. 20.
- ^ Hanganu, Liliana-Nicoleta (). Considerații asupra a două portrete ale lui Mihai Eminescu în medalistică. pp. 295–298.
- ^ „500 lei 1941 - Eliberarea Moldovei de peste Prut - Monede românești”. romaniancoins.org. Accesat în .
- ^ „Ardealul nostru 1944 - Monede românești”. romaniancoins.org. Accesat în .
- ^ „25000 lei 1946 - probă monetară - Monede românești”. romaniancoins.org. Accesat în .
- ^ „Cioran, un aventurier nemișcat, Ferbonia, Nat Geo Wild”. dilemaveche.ro. Accesat în .