Iocaste (satelit)
| Iocaste | |
 Iocaste fotografiat de Canada-France-Hawaii Telescope în decembrie 2001 | |
| Descoperire | |
|---|---|
| Descoperit de | Scott S. Sheppard David C. Jewitt Yanga R. Fernandez Eugene A. Magnier |
| Loc descoperire | Mauna Kea Observatory |
| Dată descoperire | 23 noiembrie 2000 |
| Denumiri | |
| Denumire MPC | Jupiter XXIV |
| Pronunție | /jo'kas.te/ |
Denumit după | Ιοκάστη Iokástē sau Jocasta |
Nume alternative | S/2000 J 3 |
| Atribute | Iocastean /jo.kas'te̯an/ |
| Caracteristicile orbitei [1] | |
| Epocă 17 decembrie 2020 JD 2459200.5 | |
| Arc de observare | 17.39 ani (6,350 zile) |
| 0.1432617 AU (21,431,650 km) | |
| Excentricitate | 0.3294908 |
Perioadă orbitală | –640.97 zile |
| 289.50565° | |
| 0° 33m 41.927s / zi | |
| Înclinație | 149.42446° (față de ecliptică) |
| 343.53045° | |
| 110.27239° | |
| Sateliți | Jupiter |
| Caracteristici fizice[3] | |
Diametrul mediu | 5 km |
| Albedo | 0.04 (presupus) |
Magnitudinea aparentă | 21.8[2] |
Magnitudinea absolută (H) | 15.5[1] |
Iocaste (/jo'kas.te/), cunoscut și ca Jupiter XXIV, este un satelit natural neregulat, retrograd al lui Jupiter. El a fost descoperit de o echipă de astronomi de la Universitatea din Hawaii condusă de Scott S. Sheppard în 2000 și i-a fost dată denumirea provizorie de S/2000 J 3.[4][5]
Iocaste îl orbitează pe Jupiter la o distanță medie de 20,723 milioane de kilometri în 640,97 zile, la o înclinație de 147° față de ecliptică (146° față de ecuatorul lui Jupiter) cu o excentricitate de 0,2874.
În octombrie 2002 el a fost denumit în cinstea lui Iocasta,[6] mama, mai apoi soția lui Oedip din mitologia greacă.
Iocaste face parte din Grupul Ananke. Un grup de sateliți neregulați retrograzi cae orbitează în jurul lui Jupiter între 19,3 și 22,7 Gm, la înclinații de aproximativ 150°, despre care se crede că este ceea ce a rămas în unei spargeri a unui asteroid heliocentric capturat.
Satelitul are un diametru de aproximativ 5 km[7] și o culoare aparent gri (indecii de culoare B-V=0.63, R-V=0.36), similiar asteroizilor de tip C.[8]
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ a b „M.P.C. 127087” (PDF). Minor Planet Circular. Minor Planet Center. .
- ^ Sheppard, Scott. „Scott S. Sheppard - Jupiter Moons”. Department of Terrestrial Magnetism. Carnegie Institution for Science. Accesat în .
- ^ „Planetary Satellite Physical Parameters”. Jet Propulsion Laboratory. . Accesat în .
- ^ IAUC 7555: Satellites of Jupiter 5 ianuarie 2001 (discovery)
- ^ MPEC 2001-A28: S/2000 J 2, S/2000 J 3, S/2000 J 4, S/2000 J 5, S/2000 J 6 5 ianuarie 2001 (discovery and ephemeris)
- ^ IAUC 7998: Satellites of Jupiter 2002 October 22 (naming the moon)
- ^ Sheppard, S. S.; Jewitt, D. C.; Porco, C. C.; Jupiter's Outer Satellites and Trojans, in Jupiter: The Planet, Satellites and Magnetosphere, edited by Fran Bagenal, Timothy E. Dowling, and William B. McKinnon, Cambridge Planetary Science, Vol. 1, Cambridge, UK: Cambridge University Press, ISBN 0-521-81808-7, 2004, pp. 263-280
- ^ Grav, T.; Holman, M. J.; Gladman, B. J.; and Aksnes, K.; Photometric survey of the irregular satellites, Icarus, Vol. 166 (2003), pp. 33-45
Lectură suplimentară
modificare- Ephemeris IAU-MPC NSES
- Mean orbital parameters NASA JPL