Ion Marinescu
| Ion Marinescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 22 noiembrie 1930 Craiova |
| Decedat | 20 septembrie 1998 București |
| Ocupație | actor  |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Ion Marinescu (n. 22 noiembrie 1930, Craiova - d. 20 septembrie 1998, București) a fost un actor român și producător de filme.
BiografieEdit
A fost căsătorit de două ori, cu actrița Oana Diamandi și apoi cu Anda Caropol (1981-1998). Nu a avut copii cu niciuna dintre ele.
Ca actor și-a făcut debutul la Teatrul Național din Craiova ca Prezentatorul din piesa "Școala femeilor" de Molière. A jucat la teatrele din Ploiești (1951-1952), Reșita (1952-1953), Craiova (1953-1956), Oradea (1957), la Teatrul Mic, Teatrul „B. Ștefănescu Delavrancea” și Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” toate trei din București.[1]
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[2]
FilmografieEdit
- Gioconda fără surâs (1967) - Caius
- Ofițerul recrutor (1969) - sergentul Kite
- Agentul Straniu (1974)
- Evadarea (1975) - partizanul ceh Janek
- Aventurile lui Babușcă (1975)
- Douăsprezece ore înainte de amurg (1976)
- Războiul Independenței (1977) - comandant turc
- Revanșa (1978) - prefectul Radu Mironovici
- Pentru patrie (1978) - Mehmet Pașa
- Vlad Țepeș (1979) - Mahmud Pașa
- Iancu Jianu zapciul (1980)
- Detasamentul concordia (1980)
- Drumul oaselor (1980) - căpitanul Baroncea
- Capcana mercenarilor (1980)
- Trandafirul galben (1981) - dr. Ghiulamila
- Misterele Bucureștilor (1983)
- Moara lui Călifar (1984)
- Cireșarii (1984) - ca Petrăchescu
- François Villon - Poetul vagabond (1987)
- Coroana de foc (1990) - hangiul din Târgul Nuca
- Începutul adevărului (Oglinda) (1994)
- Craii de Curtea Veche (1995)
NoteEdit
- ^ Biografie Ion Marinescu - Ion Marinescu - CinemaRx
- ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.