Iordache Cuparencu
| Iordache Cuparencu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1784  Iași, Moldova |
| Decedat | 1844 (60 de ani) Varșovia, Imperiul Rus |
| Înmormântat | Cmentarz prawosławny w Warszawie[*] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | inginer |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Iordache Cuparencu (Cuparentco, Kuparentko[1], Kuparenko[2]) (n. 1780[3] sau 1784[4], Călineștii lui Cuparenco[5] - d. 1844, Varșovia) a fost un artist de circ, aeronaut, actor de teatru[6], ofițer în armata poloneză[7] și inventator[8] român.
Biografie
modificareIordache Cuparencu, fiul lui Ion Cuparencu[9] s-a născut în Călineștii lui Cuparenco în anul 1780. La vârsta de 15 ani părăsește casa părintească și se duce la Iași. Stăpânind știința desenului, se angajează la atelierul de pictură al unui teatru local.
În aceeași perioadă, în Iași se desfășurau reprezentații ale trupei de acrobați Johann Kolter. Cuparencu se alătură acestei trupe, se căsătorește cu fiica lui Kolter și în 1804 ajunge cu trupa la Varșovia. În timpul unui exercițiu acrobatic cade de pe coarda montată la înălțime și își rupe piciorul. Acest lucru îl va determina să renunțe la acest gen de acrobație și să treacă la demonstrații de artificii.[10]
Aflând din presă despre frecventele ascensiuni cu balonul, își exprimă părerea că o astfel de călătorie se poate face cu costuri mai reduse. Construiește un astfel de balon cu care în 1806 face prima ascensiune aeriană. Se ridică din grădina Foxal, dar când ajunge la turnul Bisericii Sfintei Cruci balonul se aprinde. Sesizând pericolul, deschide supapa superioară a balonului reușind să coboare într-o grădină[11] de pe strada Krakowskie Przedmieście[12].
O altă ascensiune cu balonul a fost făcută în ziua de 6 decembrie 1806 la Vilnius când a reușit să ajungă la o înălțime mult mai mare parcurgând o milă și jumătate (cca. 2,5 km).
Se reîntoarce la Varșovia și în seara zilei de 24 iulie 1808 se ridică din grădina Foxal efectuând a treia ascensiune cu balonul ajungând până la altitudinea de 3882 picioare pariziene (cca. 1281 m). A avut timp câteva minute să observe instrumentele meteorologice primite de la profesorul Antoni Magier. În timpul coborârii, vântul a început să sfâșie balonul, navigatorul a deschis clapa, iar balonul s-a aprins de la sobița cu focul ațâțat. Cuparencu s-a salvat ținându-se puternic de galeria (nacela[13]) pe care ședea, fundul acesteia servindu-i drept parașută. A aterizat ușor pe nisipurile de lângă Powązki.[14]
Este considerat primul om care a supraviețuit distrugerii în zbor a balonului cu aer cald[15] și primul pentru care parașuta s-a dovedit cu adevărat a fi o centură de siguranță în aer.[16] De asemenea, poate fi considerat primul român aeronaut care a conceput, construit și efectuat ascensiuni cu baloane cu aer cald.[17]
Cuparencu va ajunge în teatru, iar în 1811 s-a angajat în armata poloneză, într-un detașament de obuziere, cu gradul de locotenent.[18] de pe strada Krakowskie Przedmieście[19]
După încetarea zborurilor s-a ocupat de
- construcția unui teatru de marionete mecanizat, care a fost prezentat la expoziția de la Paris
- construcția unei caterinci, care interpreta muzică din opera Der Freischütz de Karl Maria von Weber.
Iordache Cuparencu este înmormântat la cimitirul ortodox de la Varșovia.
Note
modificare- ^ Enciclopedia Sovietică Moldovenească, vol. 3, Zarzăr-Chiag, redacția principală a Enciclopediei Sovietice Moldovenești, Chișinău, 1972, p. 535-536
- ^ I.Z. Jankiewics, Baloane și dirijabile, 1968,
- ^ Ioan-Vasile Buiu, Un român, aeronaut în Polonia, la începutul secolului al XIX-lea: Iordache Cuparencu, în revista Noema, vol. VI, 2007, p. 156 și 174
- ^ Encyklopedyia Powszechna (S. Orgelbranda). Nakt.i druk dr. S. Orgelbranda, 1859-1868-1884, tom 16 < Krasin-Libert. >,Warszawa, 1864, p. 460-461
- ^ Ioan-Vasile Buiu, Un român, aeronaut în Polonia, la începutul secolului al XIX-lea: Iordache Cuparencu, în revista Noema, vol. VI, 2007, p. 150 și 153
- ^ Eugeniusz Banaszczyk, Karuzela pod gwiazdami, Warszawa, p. 73-74
- ^ Encyklopedyia Powszechna (S. Orgelbranda). Nakt.i druk dr. S. Orgelbranda, 1859-1868-1884, tom 16 < Krasin-Libert. >,Warszawa, 1864, p. 460-461
- ^ Ioan-Vasile Buiu, Un român, aeronaut în Polonia, la începutul secolului al XIX-lea: Iordache Cuparencu, în revista Noema, vol. VI, 2007, p. 175
- ^ Ioan-Vasile Buiu, Un român, aeronaut în Polonia, la începutul secolului al XIX-lea: Iordache Cuparencu, în revista Noema, vol. VI, 2007, p. 155
- ^ Encyklopedyia Powszechna (S. Orgelbranda). Nakt.i druk dr. S. Orgelbranda, 1859-1868-1884, tom 16 < Krasin-Libert. >,Warszawa, 1864, p. 460-461
- ^ Encyklopedyia Powszechna (S. Orgelbranda). Nakt.i druk dr. S. Orgelbranda, 1859-1868-1884, tom 16 < Krasin-Libert. >,Warszawa, 1864, p. 460-461
- ^ Eugeniusz Banaszczyk, Karuzela pod gwiazdami, Warszawa, p. 73-74
- ^ Ioan-Vasile Buiu, Un român, aeronaut în Polonia, la începutul secolului al XIX-lea: Iordache Cuparencu, în revista Noema, vol. VI, 2007, p. 160
- ^ Gazeta Warszawska, 24 iulie 1808, p. 980
- ^ Michael Taylor & David Mondey, Guinness Book of Aircraft, Records Facts and Feats, Guinness Publishing, 1996 p. 16 și 65
- ^ A facsimile reprint from Jane's All the World Aircraft 191, Jane's: MacDonald, 1972, p. 8
- ^ Ioan-Vasile Buiu, Un român, aeronaut în Polonia, la începutul secolului al XIX-lea: Iordache Cuparencu, în revista Noema, vol. VI, 2007, p. 174
- ^ Encyklopedyia Powszechna (S. Orgelbranda). Nakt.i druk dr. S. Orgelbranda, 1859-1868-1884, tom 16 < Krasin-Libert. >,Warszawa, 1864, p. 460-461
- ^ Eugeniusz Banaszczyk, Karuzela pod gwiazdami, Warszawa, p. 73-74