Ipohondrie
| Ipohondrie | |
| Specialitate | psihiatrie psihologie  |
|---|---|
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-9 | 300.7 |
| ICD-11 | |
| ICD-9-CM | 300.7[1][2] |
| MedlinePlus | 001236 |
| MeSH ID | D006998[1] |
Modifică date / text  | |
Ipohondria, în termeni medicali hipocondria, reprezintă preocuparea excesivă sau teama de a suferi de o boală gravă. De cele mai multe ori starea de anxietate persistă chiar și după un consult medical după care bolnavul este asigurat că temerile legate de simptomele sale nu au o bază medicală solidă, sau dacă există o boală la baza simptomelor, temerile sale sunt mult exagerate. Majoritatea celor ce suferă de această boală tind să își focalizeze teama asupra unui anumit simptom, cum ar fi problemele gastro-intestinale, palpitațiile sau oboseala musculară. Conform DSM-IV-TR, ipohondria afectează între 1% și 5% din populație.
De cele mai multe ori ipohondria este definită ca teama ca mici simptome să reprezinte un indicator al unei boli grave, constantă autoanaliză și autodiagnosticare, precum și o excesivă preocupare față de propriul organism. Multe persoane suferind de acestă boală exprimă neîncredere în diagnosticul medicilor precum și faptul că asigurările medicilor față de absența unei boli serioase sunt neconvingătoare sau de scurtă durată. Mulți ipohondri necesită constante reasigurări, fie de la doctori, fie de la familie sau prieteni, boala putând deveni un adevărat calvar atât pentru bolnav, cât și pentru familia și prietenii acestuia.
Tratament
modificareAproximativ 20 de studii controlate randomizate și numeroase studii observaționale indică faptul că terapia comportamentală cognitivă (CBT) este un tratament eficient pentru hipocondrie.[3][4][5][6] În mod obișnuit, aproximativ două treimi dintre pacienți răspund la tratament, iar aproximativ 50% dintre pacienți obțin remisiune, adică nu mai prezintă hipocondrie după tratament.[6] Mărimea efectului, adică magnitudinea beneficiului, pare a fi moderată până la mare.[6] Terapia comportamentală cognitivă pentru hipocondrie și anxietatea legată de sănătate poate fi oferită în diferite formate, inclusiv terapie individuală sau de grup față în față, prin telefon[7], sau sub forma unui ajutor auto-guvernat cu informații transmise printr-o carte de auto-ajutor[8] sau platformă de tratament online. Efectele se mențin de obicei în timp.[9][6]
Există și dovezi că medicamentele antidepresive precum inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei pot reduce simptomele.[10][11] În unele cazuri, hipocondria răspunde bine la antipsihotice, în special la noile medicamente antipsihotice atipice.[12]
Referințe
modificare- ^ a b Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ Disease Ontology, accesat în
- ^ Olatunji, Bunmi O.; Kauffman, Brooke Y.; Meltzer, Sari; Davis, Michelle L.; Smits, Jasper A. J.; Powers, Mark B. (), „Cognitive-behavioral therapy for hypochondriasis/health anxiety: A meta-analysis of treatment outcome and moderators”, Behaviour Research and Therapy (în engleză), 58, pp. 65–74, doi:10.1016/j.brat.2014.05.002, ISSN 0005-7967, accesat în
- ^ Bouman, Theo K., „Psychological Treatments for Hypochondriasis: A Narrative Review”, Current Psychiatry Reviews (în engleză), 10 (1), pp. 58–69, doi:10.2174/1573400509666131119010612, accesat în
- ^ Cooper, Kate; Gregory, James D.; Walker, Ian; Lambe, Sinead; Salkovskis, Paul M., „Cognitive Behaviour Therapy for Health Anxiety: A Systematic Review and Meta-Analysis”, Behavioural and Cognitive Psychotherapy (în engleză), 45 (2), pp. 110–123, doi:10.1017/S1352465816000527, ISSN 1352-4658, accesat în
- ^ a b c d Axelsson, Erland; Hedman-Lagerlöf, Erik (), „Cognitive behavior therapy for health anxiety: systematic review and meta-analysis of clinical efficacy and health economic outcomes”, Expert Review of Pharmacoeconomics & Outcomes Research (în engleză), 19 (6), pp. 663–676, doi:10.1080/14737167.2019.1703182, ISSN 1473-7167, accesat în
- ^ Morriss, Richard; Patel, Shireen; Malins, Sam; Guo, Boliang; Higton, Fred; James, Marilyn; Wu, Mengjun; Brown, Paula; Boycott, Naomi (), „Clinical and economic outcomes of remotely delivered cognitive behaviour therapy versus treatment as usual for repeat unscheduled care users with severe health anxiety: a multicentre randomised controlled trial”, BMC Medicine, 17 (1), p. 16, doi:10.1186/s12916-019-1253-5, ISSN 1741-7015, PMC 6343350
, PMID 30670044, accesat în
- ^ Axelsson, Erland; Andersson, Erik; Ljótsson, Brjánn; Hedman-Lagerlöf, Erik (), „Cost-effectiveness and long-term follow-up of three forms of minimal-contact cognitive behaviour therapy for severe health anxiety: Results from a randomised controlled trial”, Behaviour Research and Therapy (în engleză), 107, pp. 95–105, doi:10.1016/j.brat.2018.06.002, ISSN 0005-7967, accesat în
- ^ Tyrer, P.; Wang, D.; Crawford, M.; Dupont, S.; Cooper, S.; Nourmand, S.; Lazarevic, V.; Philip, A.; Tyrer, H., „Sustained benefit of cognitive behaviour therapy for health anxiety in medical patients (CHAMP) over 8 years: a randomised-controlled trial”, Psychological Medicine (în engleză), 51 (10), pp. 1714–1722, doi:10.1017/S003329172000046X, ISSN 0033-2917, accesat în
- ^ Louw, Kerry-Ann; Hoare, Jacqueline; Stein, Dan J., „Pharmacological Treatments for Hypochondriasis: A Review”, Current Psychiatry Reviews (în engleză), 10 (1), pp. 70–74, doi:10.2174/1573400509666131119004750, accesat în
- ^ Fallon, Brian A.; Ahern, David K.; Pavlicova, Martina; Slavov, Iordan; Skritskya, Natalia; Barsky, Arthur J., „A Randomized Controlled Trial of Medication and Cognitive-Behavioral Therapy for Hypochondriasis”, American Journal of Psychiatry (în engleză), 174 (8), pp. 756–764, doi:10.1176/appi.ajp.2017.16020189, ISSN 0002-953X, PMC 5957509 , PMID 28659038, accesat în
- ^ Harth, Wolfgang; Gieler, Uwe; Kusnir, Daniel; Tausk, Francisco A. (), Clinical Management in Psychodermatology (în engleză), Springer Science & Business Media, ISBN 978-3-540-34718-7, accesat în
