Isola dell'Asinara
| Isola dell'Asinara | |
 | |
  | |
| Poziția |  Provincia Sassari Italia |
|---|---|
| Coordonate | 40°58′10″N 8°13′16″E / 40.96944444°N 8.22111111°E |
| Suprafață | 17.192 ha  |
| Cod Natura 2000 | ITB010082 |
Modifică date / text  | |
Isola dell'Asinara este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 17.192 ha, din care 69 % marine.
Localizare
modificareCentrul sitului Isola dell'Asinara este situat la coordonatele 40°58′10″N 8°13′16″E / 40.969444°N 8.221111°E.
Înființare
modificareSitul Isola dell'Asinara a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 2002 pentru a proteja 3 specii de plante și 60 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în aprilie 2017[1].[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 20 de habitate naturale: Faleze cu vegetație de Limonium spp. endemic de pe coastele mediteraneene, Dune cu vegetație ierboasă Malcolmietalia, Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fruticosi), Matorral arborescenți cu Juniperus spp., Păduri de Olea și Ceratonia, Bancuri de nisip acoperite în permanență slab de apă marină, Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-deșert, Recifuri, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Formațiuni scunde de Euphorbia în apropierea falezelor, Golfuri mici largi și golfuri puțin adânci, Galerii și tufărișuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Straturi cu Posidonia (Posidonion oceanicae), Stepe sărăturate mediteraneene (Limonietalia), Pășuni mediteraneene udate de apa mării (Juncetalia maritimi), Phrygana endemică cu Euphorbio-Verbascion, Vegetație anuală la limita mareei, Phrygana din Mediterana de Vest de pe vârfurile falezelor (Astragalo-Plantaginetum subulatae), Iazuri temporare mediteraneene, Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (3): Anchusa crispa, Brassica insularis, Centaurea horrida
- păsări (52): privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), pescăruș albastru (Alcedo atthis), Alectoris barbara, fâsă-de-câmp (Anthus campestris), egretă mare (Ardea alba), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), ciuf de câmp (Asio flammeus), rață roșie (Aythya nyroca), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), bătăuș (Calidris pugnax), Calonectris diomedea, caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), gușă vânătă (Cyanecula svecica), egretă mică (Egretta garzetta), presură de grădină (Emberiza hortulana), Falco eleonorae, Falco naumanni, șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), vulturul pleșuv sur (Gyps fulvus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), piciorong (Himantopus himantopus), Hydrobates pelagicus, stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), Larus audouinii, pescăruș-cu-cap-negru (Larus melanocephalus), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), Phalacrocorax aristotelis desmarestii, Phoenicopterus ruber, lopătar (Platalea leucorodia), Puffinus yelkouan, ciocântors (Recurvirostra avosetta), chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră mică (Sternula albifrons), Sylvia sarda, silvie de tufiș (Sylvia undata), chiră de mare (Thalasseus sandvicensis), fluierar de mlaștină (Tringa glareola)
- amfibieni (1): Discoglossus sardus
- mamifere (4): muflon (Ovis aries musimon), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), delfin mare (Tursiops truncatus)
- reptile (3): Caretta caretta, Euleptes europaea, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 20 de specii de plante, 134 de specii de păsări, 2 specii de amfibieni, 4 specii de mamifere, 3 specii de nevertebrate, 8 specii de reptile.[2]
Note
modificare- ^ a b DM 07/04/2017 - G.U. 98 del 28-4-2017
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Isola dell'Asinara”. Accesat în .
- ^ a b „Isola dell'Asinara”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .