István Hermann
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Budapesta, Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani) Modificați la Wikidata
Budapesta, Republica Populară Ungară Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFarkasréti temető[*][[Farkasréti temető (Hungarian cemetery in Budapest)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuÁgnes Heller Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
estetician[*]
pedagog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta  Modificați la Wikidata
PremiiSZOT-díj[*][[SZOT-díj (award)|​]] ()
Színikritikusok Díja[*][[Színikritikusok Díja |​]] ()  Modificați la Wikidata

István Hermann (n. , Budapesta, Regatul Ungariei – d. , Budapesta, Republica Populară Ungară) a fost un filosof, estetician, critic literar, pedagog și profesor universitar maghiar, care a fost ales membru al Academiei Maghiare de Științe (corespondent în 1976 și titular în 1985). Prima lui soție a fost esteticiana Ágnes Heller.

Biografie

modificare

A urmat studii de limba maghiară, filozofie și economie politică la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Eötvös Loránd” din Budapesta (1945-1950), unde l-a avut ca profesor pe György Lukács.[2]

După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de economie (1950-1956), cercetător la Institutul de Filosofie al Academiei Maghiare de Științe (1956-1958 și 1967-1973), lector de istoria filozofiei la Universitatea „Eötvös Loránd” (1957 și din 1968), profesor la Liceul „Kaffka Margit” din Baudapesta (1958-1965), cercetător științific la Institutul de Arte Teatrale (1965-1967), consultant științific la Universitatea „Eötvös Loránd” (din 1973).[2] În 1973 a obținut gradul de profesor universitar. În perioada 1977-1986 a fost diretor al Universității Serale de Marxism-Leninism.[2] A murit în 1986 și a fost incinerat, iar una sa de cenușă se află depusă în cimitirul Farkasréti.

Activitatea profesională

modificare

În afară de cercetarea și predarea istoriei filosofiei, a fost preocupat și de estetică. A cercetat, de asemenea, structura estetică a mass-mediei moderne. A studiat scrierile filozofice și personalitatea lui György Lukács.[2] A fost membru al Pen Club, al Uniunii Scriitorilor din Ungaria, al Asociației de Artă Teatrală și al Societății Internaționale Hegel.[2] A fost președinte al Comitetului de abilitare științifică al Academiei Maghiare de Științe.

Lucrări

modificare
 
Locul unde se află urna lui István Hermann în cimitirul Farkasréti
  • A magyar drámáért (studii, 1955)
  • Arany János esztétikája (1956)
  • Filmesztétikai tanulmányok (studii, în colaborare cu Miklós Almási și Ervin Gyertyán, 1961)
  • Sigmund Freud avagy a pszichológia kalandja (1964)
  • A modern színpad (1966)
  • A polgári dekadencia problémái (1967)
  • Vászon és függöny (1967)
  • Kant teleológiája (1968)
  • Szent Iván éjjelén (studii, 1969)
  • A szocialista kultúra története (1970)
  • A giccs (1971)
  • A személyiség nyomában (eseuri pe teme teatrale, 1972)
  • A szfinx rejtvénye (1973)
  • Üzenet az iskolának (1973)
  • Lukács György gondolatvilága (1974)
  • A mai kultúra problémái. Kapitalista kultúra, szocialista kultúra (1974; în germană: 1985)
  • Évadok tanúsága (1976)
  • Televízió, esztétika, kultúra (1976)
  • A gondolat hatalma (studii, 1978)
  • Teleológia és történetiség (1979)
  • Válságok és változások. Aktuális gondolatok (1981-1982)
  • Ideológia és kultúra a hetvenes években (1982)
  • Az értelemig és tovább! A filozófia nagy problémái (1982)
  • Kultúra és személyiség (1982)
  • Veszélyes viszonyok (eseuri, 1983)
  • A filozófia történetéről (1985)
  • A kíváncsiság dicsérete (1985)
  • Lukács György élete (1985)
  • A hitvitától a drámáig (1985)
  • Sigmund Freud: Álomfejtés (traducere, 1985)
  • Van Gogh (1985)
  • Premiul SZOT (1976)
  • Premiul Asociației criticilor de teatru (1984)
  • Premiul Pro Universitas (1985)
  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b c d e „Hermann István”, Arcanum, accesat în  

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare