István Széchenyi

Date personale
István Széchenyi

Născut	21 septembrie 1791 Viena, Imperiul Habsburgic
Decedat	8 aprilie 1860 Viena, Imperiul Habsburgic
Înmormântat	Nagycenk
Cauza decesului	sinucidere (plagă împușcată[*])
Părinți	Ferenc Széchényi Julianna Festetics[*]
Căsătorit cu	Crescence Seilern[*] (4 februarie 1836–8 aprilie 1860)
Copii	Széchenyi Ödön[] Béla Széchenyi[]
Cetățenie	Imperiul Austriac Arhiducatul Austriei Ungaria
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	politician
Limbi vorbite	limba maghiară^[2]^[3]
Activitate
Alte nume	Cel mai mare maghiar
Cunoscut pentru	rolul de frunte în modernizarea industro-agricolă a țării din propriul buget
Partid politic	politician independent
Rude	Festetics Kristóf[*]
Premii	Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a[] (1813) Pour le Mérite (1814) ordre du Saint-Esprit[] (1825) Győr díszpolgára[*][[Győr díszpolgára \|]] (1837)^[1]
Semnătură

Modifică date / text

István Széchenyi, conte de Szécheny (n. 21 septembrie 1791, Viena, Monarhia Habsburgică – d. 8 aprilie 1860, Döbling, Viena, Imperiul Austriac) a fost un politician, scriitor, polihistor, economist, ministru al transporturilor (în timpul guvernului Batthyány), care a fost numit de Lajos Kossuth „cel mai mare ungur”, unul dintre cei mai importanți reformiști maghiari. Prin ideile, activitatea și influența sa a fost creatorul noii Ungarii moderne. Este unul dintre cele mai distincte și importanțe personaje ale politicii maghiare, deoarece a reformat economia, transportul, politica externă și sportul maghiar. Numeroase instituții au fost fondate de el și poartă numele acestuia. De numele lui se leagă construcția primului pod numit Lánchíd (podul cu lanțuri), ce leagă peste Dunăre cetatea Budei cu orașul Pesta. Este fondatorul Academiei Maghiare de Științe, fiind și principalul donator de fonduri pentru crearea aceastei instituții.

Originea și studiile

Széchenyi s-a născut anul 1791 în rezidența familiei din Herrengasse, Viena. Botezul copilului a fost ținut după rit romano-catolic în Biserica Sfântul Mihail din Viena. Tatăl său, Ferenc Széchenyi, a fost fondatorul Muzeului Național Maghiar, iar mama sa, Julianna Festetics, a provenit dintr-o familie maghiară de renume din Ungaria.

Tânărul grof a petrecut copilăria în Viena și Nagycenk. Educația copilului a fost făcut de János Lunkányi după direcția stabilită de părinți. Totuși unele materii au fost predate și de alți profesori, dintre care se numără și Miklós Révai care a ținut orele de arhitectură. Chiar dacă în familie limba dominantă a fost cea maghiară,^[4] totuși Széchenyi în acești ani a vorbit mai bine în limba germană.^[5]

Scrieri

Róka- és szarvasvadászatra vonatkozó német nyelvű füzet (Sopron, 1823, Széchenyi első nyomtatott munkája)
Lovakrul. Pest, 1828
Pesti lóversenykönyv 1828 és 1829-re. Pest (Döbrentei Gáborral közös)
A casino részeseinek névsora A. B. C. rendben s annak alapjai. 1829 (Döbrentei Gáborral együtt adták ki)
Hitel. Pest, 1830 (németül: Lipcse, 1830, fordította Paziazi Mihály és Vojdisek József)
Világ, vagyis felvilágosító töredékek némi hiba s előítélet eligazítására. Pest, 1831 (németül: 1832, fordította Paziazi Mihály).
Kedves jobbágyim! (Tanácsadás a kolerával szemben való védekezésre, Cenk, 1831)
Magyar játékszinrül. Cenk, 1832
Jelentés (gr. Andrássy Györgynek és gr. Széchenyi Istvánnak a budapesti lánchíd-egyesülethez irányított jelentése, midőn külföldről visszatértek). Pozsony, 1833 (németül: fordította Paziazi Mihály, Pozsony, 1833)
Stadium. Lipcse, 1833. (I. rész; a II. rész nem jelent meg)
Über die Donaudampfschiffahrt. Aus dem Ungarischen von Michael von Paziazi. Buda, 1836 (magyarul a Társalkodóban jelent meg 1834–36-ban Néhány szó a Duna-hajózás körül címen)
Néhány szó a lóverseny körül. Pest, 1838 (németül: fordította Klein Hermann, Buda, 1839)
A selyemrül. Pest, 1840
A Kelet népe. Pest, 1841
A magyar Accademia körül. Pest, 1842
Üdvlelde. Pest, 1843 (Dessewffy Aurél gróf töredékeivel: Magyar nyelv és ellenzői)
Adó és két garas. Jelenkor, Buda, 1844^[6]
Magyarország kiváltságos lakósihoz. 1844 (két füzet)
Balatoni gőzhajózás. Pest, 1846
Eszmetöredékek. Különösen a Tisza-völgy rendezését illetőleg. Pest, 1846
Politikai programtöredékek. Pest, 1847 (németül: Lipcse, 1847)
Javaslat a magyar közlekedési ügy rendezésérül. Pozsony, 1848
Véleményes jelentés a Tisza-szabályozási ügy fejlődésérül. Pozsony, 1848
Ein Blick auf den anonymen Rückblick welcher für einen vertrauten Kreis in verhältnissmässig wenigen Exemplaren im Monate Oktober 1857 in Wien erschien. Von einem Ungarn. London, 1859 (magyarul: K. Papp Miklós, Kolozsvár, 1870)...
Önismeret és Nagy Szatíra Döbling, 1857
Az ausztriai sajtó Döbling, 1859

Note

^ https://adt.arcanum.com/hu/view/Kisalfold_2006_08/?pg=356 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Szinyei József: Magyar írók élete és munkái, articolul despre István Széchenyi
^ Kamusella, Tomasz (2008). The Politics of Language and Nationalism in Modern Central Europe. Palgrave Macmillan.
^ Az Adó és a Két garas című művek a Google Booksban

Vezi și

Anii de reformă

[ce80568d5eb4e53da783002812733f9a-1] ttps://adt.arcanum.com/hu/view/Kisalfold_2006_08/?pg=356 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-2] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[a4c3f6e0dbed941b4593f53cecc02322-3] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[4] Szinyei József: Magyar írók élete és munkái, articolul despre István Széchenyi

[kamusella-5] Kamusella, Tomasz (2008). The Politics of Language and Nationalism in Modern Central Europe. Palgrave Macmillan.

[6] Az Adó és a Két garas című művek a Google Booksban

[2]

[3]

[1]

[4]

[5]

[6]