Jacob de Neuschotz

bancher, filantrop de origine evreiască
Jacob de Neuschotz

Jacob de Neuschotz
Date personale
Născut1817 Modificați la Wikidata
Herța, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieom de afaceri
bancher[*] Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiKomtur des Franz-Joseph-Ordens[*][[Komtur des Franz-Joseph-Ordens |​]]
Ordinul Coroana României[1]
Orden Takovskog krsta[*][[Orden Takovskog krsta |​]]  Modificați la Wikidata

Jacob de Neuschotz (alternativ cunoscut și sub numele de Jacob Neuschotz, Iacob de Neuschotz, Jacob von Neuschotz, Jacques de Neuschotz etc., n. 1817, Herța, Moldova – d. , Iași, România),[2] a fost un om de afaceri și bancher filantrop de origine evreiască,[3][4][5] pionier al domeniului asigurărilor în Moldova.

Viața și afacerile

modificare

S-a născut în împrejurimile orașului Herța, fiind fiul Wolf și Rosa Neuschotz.[2] Wolf Neuschotz era un fermier evreu ce deținea terenuri agricole și păduri extinse, pe care le-a pierdut în timpul unui proces foarte lung și complex. Tatăl, deprimat de pierderea proprietății s-a îmbolnăvit și a decedat curând, lăsând în urmă doi copii. Rosa Neuschotz s-a stabilit apoi la Iași, unde Jacob s-a căsătorit și a început afacerile alături de soția sa Fanny.[3] După aproximativ zece ani, Jacob deținea un magazin pe Ulița Mare, dar afacerea sa a fost lovită de criza economică și întreaga avere a fost pierdută. A început să lucreze drept contabil pentru un mare comerciant și și-a reclădit treptat averea, după care a intrat în domeniul bancar.

Afacerile lui Neuschutz s-au dezvoltat atât de mult încât, în 1849, a acordat un împrumut de 6.000 de monede de aur domnitorului Mihail Sturza, fapt care i-a adus o reputație deosebit de bună. Banca Neuschotz, situată pe strada Golia, a fost una dintre favoritele locuitorilor Moldovei, oferind o dobândă de 7,5% pe an. În acest fel, economiile acestora au fost utilizate pentru finanțarea construcției noii căi ferate.

Neuschotz a fost acționar majoritar la marile companii de asigurări din acele timpuri și a fost printre membrii consiliului de administrație al României.

Jacob Neuschotz și soția sa, Fanny, au avut patru copii. La un an de la moartea soției sale, Jacob s-a recăsătorit cu cea de-a doua soție, Adelaide de Jolles din Dresda.[5]

 
Palatul Neuschotz (astăzi Hotel „Select”), Str. Cuza Vodă nr. 2 / Piața 14 Decembrie 1989, Iași

Activitatea de filantrop

modificare

Este ctitor al Palatului Neuschotz[6] (monument cod IS-II-m-B-03838) din Iași și al Templului Neuschotz situat în curtea celui dintâi (până la demolarea sa).[7] A fondat, întreținut și sponsorizat „Orfaneum Iacob și Fanny Neuschotz”; parte din orfanii crescuți și educați aici au fost trimiși la studii înalte, inclusiv în străinătate.[4] În timpul epidemiei de holeră din 1866 a întreținut un așezământ de îngrijire, casă a aproximativ 5000 de oameni. La fel, pe timpul foametei care a atins Moldova în anul ce a urmat, a cumpărat porumb de 1000 de galbeni pentru ajutorarea oamenilor de pe moșia sa din Șerbești (județul Tecuci).[5] A contribuit la emanciparea culturală și morală a evreilor moldoveni (dar nu numai), ajutând un număr important de studenți să urmeze studii în vestul Europei.

De asemenea, a onorat cu numele său diverse societăți de binefacere. un premiu al Academiei Române a fost constituit din veniturile realizate de pe urma donației filantropului ieșean.[8]

A primit diverse titluri din partea conducătorilor vremii. Cu toate acestea, nu a primit niciodată cetățenie română din partea Parlamentului,[5] în ciuda faptului că a fost născut pe teritoriul țării, pe care a slujit-o de-a lungul întregii vieți.

Vezi și

modificare
  1. ^ https://frgheorghe.wordpress.com/jacob-de-neuschotz-un-om-fericit/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b „Jacob von Neuschotz la Geni”. 
  3. ^ a b ***, Viața lui Iacob de Neuschotz, Iași, editat de V. Negruți, 1889
  4. ^ a b ***, Acte concernând fundația Casei de Orfani Iacob și Fani Neuschotz, Iași, Goldner,1914
  5. ^ a b c d Gheorghe Samoilă. „Jacob de Neuschotz – un OM fericit”. Accesat în . 
  6. ^ „Palatul Neuschotz, azi Restaurant Select”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Iașii vechilor zidiri: pînă la 1821, Casa Editorială Demiurg, 2007, ISBN: 978-973-7603-83-8, p. 390.
  8. ^ Academia Română - Sesiunea generală din 1889 Arhivat în , la Wayback Machine.”, Familia, An XXV, nr. 14, 14 aprilie 1889, pp. 14-15.