Jacques Rancière

filosof francez
Jacques Rancière
Date personale
Născut (83 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Alger, Algeria franceză[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
cadru didactic universitar[*]
critic literar[*]
estetician[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[4][5] Modificați la Wikidata

Jacques Rancière (n. , Alger, Algeria franceză) este un filosof marxist francez, devenit cunoscut pentru lucrările sale de filosofie politică și estetică. Între 1968 și 2000 a predat la Universitatea din Paris – VIII (St. Denis).

Viața și opera modificare

Jacques Rancière s-a născut la Alger în 1940 și și-a făcut studiile la Paris, la Școala Normală Superioară, unde, alături de Louis Althusser și E. Balibar, a fost coautor al cărții Lire le Capital [Citind Capitalul]. Angajamentul althusserian de la 25 de ani nu l-a împiedicat, după 1968, s-o ia pe căile care duc la propria operă, la interferența și distribuția intereselor sale între filosofia politică, chestiunile de estetică, teoria literaturii sau a filmului, pedagogia emancipării, o operă a cărei importanță e azi tot mai recunoscută. Între 1968 și 2000 a predat la Universitatea din Paris – VIII (St. Denis) estetică și filosofie politică. A fost de asemenea profesor invitat la mai multe universități americane și a colaborat cu diverse instituții artistice din Franța și din lume. A publicat, între altele: La Mésentente [Neînțelegerea] (1995), Aux bords du politique [La țărmurile politicului] (1998), La haine de la démocratie [Ura împotriva democrației] (2005), dar și La nuit des prolétaires [Noaptea proletarilor] (1981, 1997), Le philosophe et ses pauvres [Filosoful și săracii săi] (1983), Le Maître ignorant [Învățătorul neștiutor] (1987), Les noms de l’histoire [Numele istoriei] (1992) (teorie politică, democrație și epistemologia emancipării); Le partage du sensible [Împărtășirea sensibilului] (2000), L’inconscient esthétique [Inconștientul estetic] (2001), Le destin des images [Destinul imaginilor] (2003), Malaise dans l’esthétique [Nepriință în estetică] (2004) (teorie estetică); La parole muette [Cuvîntul mut] (1998), Politique de la littérature [Politica literaturii] (2007) (chestiuni ale literaturii). Între 1975 și 1983 a animat revista Les Révoltes logiques, activitate cuprinsă mai apoi în Les scenes du peuple [Scene ale poporului] (2003).[6]

În anul 2011 a realizat filmul documentar Marx Reloaded, pentru postul franco-german Arte.

Ediții în limba română modificare

  • Neînțelegerea. Politică și filosofie, trad. de Andreea Rațiu, Editura Idea, Cluj-Napoca, 2018.
  • Ura împotriva democrației, trad. de Bogdan Ghiu, Editura Idea, Cluj-Napoca, 2012.
  • Împărtășirea sensibilului: estetică și politică, trad. de Ciprian Mihali, Editura Idea, Cluj-Napoca, 2012.

Note modificare

  1. ^ a b Jacques Rancière, The Fine Art Archive, accesat în  
  2. ^ a b Jacques Rancière, Babelio 
  3. ^ Who's Who in France 
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ „Prezentarea autorului Jacques Ranciere realizată de Editura Idea”.