Wikipedia

James Longstreet

James Longstreet
Date personale
Născut[1][2][4][5] Modificați la Wikidata
Carolina de Sud, SUA[6] Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani)[1][2][4][5] Modificați la Wikidata
Gainesville⁠(d), Georgia, SUA[7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatAlta Vista Cemetery[*][[Alta Vista Cemetery (cemetery in Gainesville, Georgia, United States)|​]][8] Modificați la Wikidata
PărințiJames Longstreet[*][[James Longstreet ((1786-1833))|​]]
Mary Anne Dent[*][[Mary Anne Dent (1793 Baltimore, Maryland - Sep 1855)|​]][9] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHelen Dortch Longstreet[*][[Helen Dortch Longstreet (American newspaper publisher, editor; librarian)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii
 Statele Confederate ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
militar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[3] Modificați la Wikidata
StudiiUnited States Military Academy
Academy of Richmond County[*][[Academy of Richmond County (public school in Augusta, Georgia, United States)|​]]  Modificați la Wikidata
Activitate
RamuraArmata Statelor Unite
Armata Statelor Confederate ale Americii[*]​  Modificați la Wikidata
Gradulgeneral-locotenent  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieRăzboiul mexicano-american
Războiul Civil American[3]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

James Longstreet (n. , Carolina de Sud, SUA – d. , Gainesville⁠(d), Georgia, SUA) a fost unul dintre principalii generali ai Confederației în Războiul Civil American și principal subordonat al generalului Robert E. Lee, care-l poreclise „bătrânul meu cal de război”. A servit sub comanda lui Lee, comandând corpuri de armată în multe dintre celebrele bătălii date de Armata Virginiei de Nord pe teatrul de operațiuni din est, dar și împreună cu gen. Braxton Bragg în Armata Tennessee pe teatrul de vest. Biograful și istoricul Jeffry D. Wert scria că „Longstreet ... a fost cel mai bun comandant de corp de armată din Armata Virginiei de Nord; de fapt, probabil că era cel mai bun comandant de corp de armată din tot conflictul, inclusiv din tabăra Nordului”.

Talentul lui Longstreet ca general a adus contribuții semnificative la victoriile confederate de la Bull Run (a doua), Fredericksburg și Chickamauga, atât în ofensivă, cât și în defensivă. A avut o prestație remarcabilă și în Bătăliile celor Șapte Zile, bătălia de la Antietam și în bătălia din Wilderness (până când a fost rănit). Prestația sa de comandant semiautonom în timpul campaniei Knoxville a avut ca rezultat, însă, o înfrângere a confederației. Cel mai controversat moment al său a fost bătălia de la Gettysburg, unde s-a contrazis cu generalul Lee privind tactica și a supervizat fără entuziasm dezastruosul asalt de infanterie cunoscut sub numele de șarja lui Pickett.

După război s-a bucurat de o carieră de succes în guvernul SUA, lucrând ca diplomat, înalt funcționar public și administrator. Aderarea la Partidul Republican și cooperarea cu vechiul său prieten, președintele Ulysses S. Grant, precum și comentariile critice scrise în memoriile sale, la adresa prestației generalului Lee în război, l-a înstrăinat de mulți dintre foștii săi colegi confederați. Autorii mișcării Cauza Pierdută s-au concentrat pe acțiunile lui Longstreet la Gettysburg ca motiv principal pentru înfrângerea Confederației în război. Reputația sa în Sud a fost deteriorată timp de un secol și abia recent a început să fie reevaluată.

Note modificare

  1. ^ a b c d James Longstreet, SNAC, accesat în  
  2. ^ a b c d James Longstreet, Find a Grave, accesat în  
  3. ^ a b c https://finding-aids.lib.unc.edu/03081/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c d James Longstreet, Autoritatea BnF 
  5. ^ a b c d James Longstreet, GeneaStar 
  6. ^ https://books.google.com/books?id=0U0uAAAAYAAJ&pg=PA160  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ „James Longstreet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Find a Grave 
  9. ^ Genealogics 

Bibliografie modificare

  • Alexander, Edward P. Fighting for the Confederacy: The Personal Recollections of General Edward Porter Alexander. Edited by Gary W. Gallagher. Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1989. ISBN 0-8078-4722-4.
  • Callihan, David L. "Neither Villain Nor Hero: A Reassessment of James Longstreet's Performance at Gettysburg." The Gettysburg Magazine, issue 26, January 2002.
  • Coddington, Edwin B. The Gettysburg Campaign; a study in command. New York: Scribner's, 1968. ISBN 0-684-84569-5.
  • Connelly, Thomas L., and Barbara L. Bellows. God and General Longstreet: The Lost Cause and the Southern Mind. Baton Rouge: Louisiana State University Press, 1982. ISBN 0-8071-1020-5.
  • Dickson, Charles Ellis. "James Longstreet." In Encyclopedia of the American Civil War: A Political, Social, and Military History, edited by David S. Heidler and Jeanne T. Heidler. New York: W. W. Norton & Company, 2000. ISBN 0-393-04758-X.
  • Eicher, John H., and David J. Eicher. Civil War High Commands. Stanford, CA: Stanford University Press, 2001. ISBN 0-8047-3641-3.
  • Foote, Shelby. The Civil War: A Narrative. Vol. 3, Red River to Appomattox. New York: Random House, 1974. ISBN 0-394-74913-8.
  • Fuller, Maj. Gen. J. F. C. Grant and Lee, A Study in Personality and Generalship. Bloomington: Indiana University Press, 1957. ISBN 0-253-13400-5.
  • Gallagher, Gary W. Lee and His Generals in War and Memory. Baton Rouge: Louisiana State University Press, 1998. ISBN 0-8071-2958-5.
  • Hartwig, D. Scott. A Killer Angels Companion. Gettysburg, PA: Thomas Publications, 1996. ISBN 0-939631-95-4.
  • Hattaway, Herman, and Archer Jones. How the North Won: A Military History of the Civil War. Urbana: University of Illinois Press, 1983. ISBN 0-252-00918-5.
  • Knudsen, LTC Harold M. General James Longstreet: The Confederacy's Most Modern General. Tarentum, PA: Word Association Publishers, 2007. ISBN 1-59571-188-0.
  • Longstreet, James. From Manassas to Appomattox: Memoirs of the Civil War in America. New York: Da Capo Press, 1992. ISBN 0-306-80464-6. First published in 1896 by J. B. Lippincott and Co.
  • Lott, John. "Could Longstreet's Delay Have Been Avoided?" The Civil War Courier, February 2008.
  • O'Reilly, Francis Augustín. The Fredericksburg Campaign: Winter War on the Rappahannock. Baton Rouge: Louisiana State University Press, 2003. ISBN 0-8071-3154-7.
  • Rhea, Gordon C. The Battle of the Wilderness May 5–6, 1864. Baton Rouge: Louisiana State University Press, 1994. ISBN 0-8071-1873-7.
  • Sawyer, Gordon. James Longstreet: Before Manassas & After Appomattox. Gainesville, GA: Sawyer House Publishing, 2005. ISBN 0-9769331-0-1.
  • Smith, Jean Edward. Grant. New York: Simon & Shuster, 2001. ISBN 0-684-84927-5.
  • Tagg, Larry. The Generals of Gettysburg Arhivat în , la Wayback Machine.. Campbell, CA: Savas Publishing, 1998. ISBN 1-882810-30-9.
  • Wakelyn, Jon L. "James Longstreet." In Leaders of the American Civil War: A Biographical and Historiographical Dictionary, edited by Charles F. Ritter and Jon L. Wakelyn. Westport, CT: Greenwood Press, 1998. ISBN 0-313-29560-3.
  • Welsh, Jack D. Medical Histories of Confederate Generals. Kent, OH: Kent State University Press, 1999. ISBN 978-0-87338-853-5.
  • Wert, Jeffry D. General James Longstreet: The Confederacy's Most Controversial Soldier: A Biography. New York: Simon & Schuster, 1993. ISBN 0-671-70921-6.
  • New Georgia Encyclopedia biography of Helen Dortch Longstreet


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=James_Longstreet&oldid=15550751