Jan Wellens de Cock

pictor flamand
Jan Wellens de Cock
Date personale
Născut1480[1][2] Modificați la Wikidata
Leiden, Comitatul Olanda, Sfântul Imperiu Roman[3][4][5] Modificați la Wikidata
Decedat1527 (47 de ani)[6][7] Modificați la Wikidata
Antwerpen, Țările de Jos Habsburgice⁠(d)[8][3][4][5][9] Modificați la Wikidata
CopiiHieronymus Cock[*][[Hieronymus Cock (engraver and printmaker from the Southern Netherlands (1518-1570))|​]][4]
Matthys Cock[*][[Matthys Cock (Flemish printmaker, draughtsman and painter)|​]][4] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
artist
artist grafic[*]
desenator[*]
carver[*][[carver (artist who carves sculptures from wood, ivory, stone etc.)|​]] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiAnvers[4][9] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba neerlandeză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticRenaissance painting[*][[Renaissance painting (painting movement of that period of European history known as the Renaissance)|​]]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăRenașterea  Modificați la Wikidata

Jan Wellens de Cock (n. 1480, Leiden, Comitatul Olanda, Sfântul Imperiu Roman – d. 1527, Antwerpen, Țările de Jos Habsburgice⁠(d)) a fost un pictor flamand și desenator din timpul Renașterii nordice.

Ispitirea Sfântului Anton aflată la Muzeul Thyssen-Bornemisza

Biografie

modificare

Se cunosc puține lucruri despre viața și cariera sa. Probabil s-a născut în Leiden, Țările de Jos, dar s-a stabilit în Anvers. În 1506 Jan apare în arhivele Breslei Sfântului Luca din Anvers ca acceptând un ucenic numit „Loduwyck”. Nu este clar în ce an Jan a devenit maestru. Jan Wellens de Cock ar putea fi aceeași persoană cu un anumit „Jan Van Leyen” (Jan de Leiden) care a devenit maestru în 1503-1504.[10] La 6 august 1502, Jan Wellens de Cock s-a căsătorit cu Clara, fiica lui Peter van Beeringen.[11] Jan Wellens de Cock a fost probabil aceeași persoană cu „Jan de Cock”, care a lucrat ca slujitor al breslei „Onze-Lieve-Vrouw Lof”, pentru care a executat multe comenzi în următorii ani. În 1507 de Cock a fost plătit pentru să picteze îngeri și să restaureze Duhul Sfânt la altarul acestei bresle din Catedrala din Anvers. Aceste lucrări au fost probabil pierdute în timpul beeldenstorm-ului din 1566. În 1511 breslele l-au plătit pe de Cock pentru tăierea unui bloc de lemn pentru a realiza o gravură ce a fost utilizată în procesiunea breslei.[12] Acesta este singurul indiciu al faptului că de Cock, căruia i-au fost atribuite mai multe imprimări, a fost într-adevăr activ ca tăietor de bloc.

În 1520 a fost decanul breslei Sfântului Luca împreună cu Joos van Cleve.[13] Activitatea artistică a lui Jan a fost subiectul unei controverse puternice și nu există o singură lucrare care să îi fie atribuită cu certitudine.[14] Atribuirile făcute de Friedländer au fost ulterior respinse de N. Beets și G.J. Hoogewerff, dar alte atribuiri noi au fost sugerate de mulți alți autori.

El a fost tatăl a doi fii care au devenit ei înșiși artiști. Matthys Cock (1505-1548) a fost un faimos pictor de peisaje și fratele său, Hieronymus Cock (1518-1570), inițial pregătit ca pictor și peisagist, înainte de a deveni un editor și gravor prolific. Dat fiind că peisajul a jucat un rol important în munca celor doi fii ai săi, s-a sugerat deseori că activitatea lui Cock s-a concentrat și asupra acestui gen. Lucrările atribuite lui Jan aparțin, în general, așa-numitei școli de manierism din Anvers și/sau arată influența lui Hieronymus Bosch.

  1. ^ CERL Thesaurus, accesat în  
  2. ^ a b IdRef, accesat în  
  3. ^ a b Union List of Artist Names, accesat în  
  4. ^ a b c d e ECARTICO, accesat în  
  5. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ CERL Thesaurus, accesat în  
  7. ^ IdRef, accesat în  
  8. ^ Le Dictionnaire des peintres belges du XIVe siècle à nos jours, accesat în  
  9. ^ a b RKDartists, accesat în  
  10. ^ See: Liggeren, fol. 59v°.
  11. ^ Jan Van der Stock, Printing Images in Antwerp. The introduction of Printmaking in a City, Rotterdam, 1998, pp. 258–259.
  12. ^ Jan Van der Stock 1998, p. 283.
  13. ^ Ph. Rombauts and Th. Van Lerius (eds.), De Liggeren en andere historische archieven der Antwerpsche Sint Lukasgilde, 2 vols., Antwerp, 1864–1876, I p. 65, 87, 94.
  14. ^ Max J. Friedländer, 'Jan Wellens de Cock' in: Zeitschrift für Bildende Kunst, N.F. XXIX (1918), pp. 67–14 and ANM XI, pp. 59–72.