Jdreloto na reka Tundja
| Jdreloto na reka Tundja | |
  | |
| Poziția |  Bulgaria |
|---|---|
| Coordonate | 41°57′43″N 26°32′21″E / 41.96194444°N 26.53916667°E |
| Suprafață | 7.856,99 ha  |
| Cod Natura 2000 | BG0000217 |
Modifică date / text  | |
Jdreloto na reka Tundja este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 7.850,83 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Jdreloto na reka Tundja este situat la coordonatele 41°57′43″N 26°32′21″E / 41.9619°N 26.5392°E.
Înființare
modificareSitul Jdreloto na reka Tundja a fost declarat sit de importanță comunitară în martie 2007 pentru a proteja 1 specie de plante și 33 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în martie 2021[1].[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 8 habitate naturale: Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Pajiști uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae), Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Păduri de stejar alb estice, Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Galerii de Salix alba și de Populus alba.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (1): Himantoglossum caprinum
- amfibieni (3): buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus karelinii
- mamifere (15): lupul (Canis lupus), vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), Myomimus roachi, liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul cu potcoavă a lui blasius (Rhinolophus blasii), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu potcoavă a lui méhely (Rhinolophus mehelyi), popândău (Spermophilus citellus), dihor pătat (Vormela peregusna)
- nevertebrate (6): croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), orthosia schmidtii (Dioszeghyana schmidtii), rădașcă (Lucanus cervus), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), Ophiogomphus cecilia, Unio crassus
- pești (4): avat (Aspius aspius), Barbus cyclolepis, zvârluga (Cobitis taenia), boarță (Rhodeus amarus)
- reptile (5): Elaphe sauromates, țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Mauremys caspica, Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 6 specii de plante, 4 specii de amfibieni, 4 specii de mamifere, 1 specie de nevertebrate, 3 specii de pești, 11 specii de reptile.[2]
Note
modificare- ^ a b Designation Order No. RD – 311/ 31.03.2021 (promulgated SG 50/2021) issued by the Minister of Environment and Water.
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Zhdreloto na reka Tundzha”. Accesat în .
- ^ a b „Zhdreloto na reka Tundzha”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .