Wikipedia

Jezero (crater)

Jezero este un crater de pe Marte situat la 18°23′N 77°35′E / 18.38°N 77.58°E ({{PAGENAME}})[1] în patrulaterul Syrtis Major. Diametrul craterului este de aproximativ 49 de kilometri. Se crede că odinioară a fost inundat cu apă, craterul conține un depozit de tip deltă bogat în argilă.[2] Lacul din crater era prezent atunci când pe Marte se formau rețele de jgheaburi. Dintr-un studiu al deltei și al canalelor, s-a concluzionat că lacul din interiorul craterului s-a format probabil într-o perioadă în care a existat o scurgere continuă a suprafeței. [3]

Craterul Jezero

Prima imagine transmisă de Perseverance de la Jezero
PlanetaMarte
Diametru49 km
EponimJezero, Bosnia și Herzegovina
Craterul Jezero de la marginea bazinului Isidis

În 2007, în urma descoperirii vechiului său lac, craterul a fost numit după localitatea Jezero [4] din Bosnia și Herțegovina, unul dintre mai multe orașe omonime din țară.[5] În mai multe limbi slave, cuvântul jezero înseamnă „lac”.

În noiembrie 2018, s-a anunțat că Jezero a fost ales ca locul de aterizare pentru roverul Perseverance , ca parte a misiunii Mars 2020 a NASA.[6][7][8]

În noiembrie 2020, s-au găsit dovezi ale căderilor de bolovani pe versanții zăcămintelor deltei, roveul fiind planificat să le exploreze, pe peretele Jezero însuși, precum și pe peretele unui mic crater de 2 km în diametru pe suprafața lui Jezero.[9] Perseverance a aterizat cu succes în crater la 18 februarie 2021.[10]

Crater

modificare

Este posibil ca viața să se fi dezvoltat în crater, deoarece se crede că lacul a fost de lungă durată; este posibil ca delta să fi necesitat o perioadă cuprinsă între 1.000.000 și 10.000.000 de ani pentru a se forma.[11] În crater și în jurul craterului au fost detectate minerale de argilă.[12][13][14] Argila se formează în prezența apei, astfel că această zonă probabil a avut odată apă și poate viață în cele mai vechi timpuri. Pe alocuri suprafața este crăpată în modele poligonale. Astfel de forme apar adesea atunci când argila se usucă. Aceste modele pot fi văzute în imaginea de mai jos. Imaginea arată un canal care transporta apă și sedimente în craterul Jezero.[1]

Cercetătorii au descris într-o lucrare, publicată în martie 2015, cum a existat un vechi sistem de lacuri marțiene în craterul Jezero. Studiul a avansat ideea că apa a umplut craterul de cel puțin două ori separat.[15] Există două canale pe laturile de nord și de vest ale craterului care probabil l-au alimentat cu apă;fiecare dintre aceste canale are un depozit asemănător unei delte în care sedimentele erau transportate de apă și depozitate în lac.[16] Este de așteptat ca acele cratere cu un anumit diametru să aibă o anumită adâncime; dacă adâncimea este mai mică înseamnă că sedimentul a intrat în crater.[17] Calculele sugerează că Jezero poate deține aproximativ un kilometru de sedimente. Majoritatea sedimentelor ar fi putut fi aduse de canale.[11]

 
Craterul Jezero în trecut (concept artistic)
 
Lacul craterului Jezero acum miliarde de ani în urmă (concept artistic)
 
Harta craterului Jezero (cercul verde: elipsa de aterizare a roverului) (15 iulie 2020)
 
Roverul Perseverance în craterul Jezero (concept artistic)
 
Harta de localizare a rover-ului Perseverance (18 februarie 2021)

Note

modificare
  1. ^ a b Wray, James (). „Channel into Jezero Crater Delta”. NASA. Accesat în . 
  2. ^ Muir, Hazel. „Prime landing sites chosen for biggest Martian rover”. Accesat în . 
  3. ^ Goudge, T.; et al. (). Stratigraphy and Evolution of Delta Channel Deposits, Jezero Crater Mars (PDF). Lunar and Planetary Science Conference. 1195.pdf. 
  4. ^ „NASA Mars Mission Connects With Bosnian Town”. jpl.nasa.gov. Jet Propulsion Laboratory. . Accesat în . 
  5. ^ „Planetary Names: Crater, craters: Jezero on Mars”. planetarynames.wr.usgs.gov. Accesat în . 
  6. ^ Chang, Kenneth (). „How NASA Found the Ideal Hole on Mars to Land In - Jezero crater. the destination of the Perseverance rover, is a promising place to look for evidence of extinct Martian life”. The New York Times. Accesat în . 
  7. ^ Chang, Kenneth (). „NASA Mars 2020 Rover Gets a Landing Site: A Crater That Contained a Lake - The rover will search the Jezero Crater and delta for the chemical building blocks of life and other signs of past microbes”. The New York Times. Accesat în . 
  8. ^ Wall, Mike (). „Jezero Crater or Bust! NASA Picks Landing Site for Mars 2020 Rover”. Space.com. Accesat în . 
  9. ^ Sinha, R.K.; et al. (). „Boulder fall activity in the Jezero Crater, Mars”. Geophysical Research Letters (2020). doi:10.1029/2020GL090362. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Billings, Lee. „Perseverance Has Landed! Mars Rover Begins a New Era of Exploration”. Scientific American (în engleză). Accesat în . 
  11. ^ a b Schon, S.; Head, J.; Fassett, C. (). „An overfilled lacustrine system and progradational delta in Jezero crater, Mars: Implications for Noachian climate”. Planetary and Space Science. 67: 28–45. 
  12. ^ Bibring, J.; et al. (). „Global mineralogical and aqueous Mars history derived from OMEGA/Mars Express data”. Science. 312: 400–404. 
  13. ^ Mangold, N.; et al. (). „Mineralogy of the Nili Fossae region with OMEGA/Mars Express data: 2. Aqueous alteration of the crust”. Journal of Geophysical Research]. 112: E08S04. doi:10.1029/2006JE002835. 
  14. ^ Poulet, F.; et al. (). „Phyllosilicates on Mars and implications for early Martian climate”. Nature. 438. doi:10.1038/nature04274. 
  15. ^ „Ancient Martian lake system records two water-related events”. ScienceDaily. . Accesat în . 
  16. ^ „Ancient Martian Lake System Records Two Water-related Events - SpaceRef”. spaceref.com. Accesat în . [nefuncțională]
  17. ^ Garvin, J., S. Sakimoto, J. Frawley (). Craters on Mars: Global geometric properties from gridded MOLA topography. Sixth International Conference on Mars. Abstract no. #3277. 

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jezero_(crater)&oldid=15765611