Johannes Nicolaus Brønsted

Johannes Nicolaus Brønsted
Date personale
Născut22 februarie 1879(1879-02-22)
Varde, Danemarca
Decedat (68 de ani)
Copenhaga, Danemarca
Cetățenie Regatul Danemarcei[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
cadru didactic universitar[*]
fizician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba daneză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuchimie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Copenhaga[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Copenhaga
OrganizațiiAcademia Regală Suedeză de Științe
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Videnskabernes Selskab[*][[Videnskabernes Selskab (academy of sciences)|​]]
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]  Modificați la Wikidata

Johannes Nicolaus Brønsted (Daneză: [joˈhanˀəs ˈneɡolɑwˀs ˈbʁɶnsdɛð]; n. 22 februarie 1879, în Varde– d. 17 noiembrie 1947) a fost un chimist și fizician danez ce a activat în domeniul electrochimiei și termochimiei.[2][3][4]

El a obținut o diplomă în inginerie chimică în 1899 și doctoratul în 1908 de la Universitatea din Copenhaga și a fost imediat numit profesor de anorganică și chimie fizică la aceeași universitate.[5]

În 1906 a publicat prima din numeroasele sale lucrări referitoare la afinitatea pentru electroni, și, în același timp cu chimistul englez Thomas Martin Lowry, a introdus teoria protonică a reacțiilor acido-bazice (Teoria acido-bazică Brønsted-Lowry), în 1923.[6][7] în același an, Gilbert N. Lewis a propus o teorie electronică a reacțiilor acido-bazice, dar ambele teorii rămân încă frecvent utilizate.

Referințe

modificare
  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ „Johannes Nicolaus Brønsted”. Encyclopædia Britannica. Accesat în . 
  3. ^ „Johannes Nicolaus Brønsted”. Chemistry Explained. Accesat în . 
  4. ^ „Johannes Nicolaus Brønsted”. Volny. 
  5. ^ Encyclopedia.com
  6. ^ J. N. Brönsted (1923) "Einige Bemerkungen über den Begriff der Säuren und Basen" (Some observations about the concept of acids and bases), Recueil des Travaux Chimiques des Pays-Bas, 42 (8) : 718-728.
  7. ^ T. M. Lowry (1923) "The uniqueness of hydrogen," Journal of the Society of Chemical Industry, 42 (3) : 43-47.