Wikipedia

Josef Kemr

actor ceh
Josef Kemr
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Praga, Cehoslovacia[3][5][2] Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Praga, Cehia[5][3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatHřbitov Šárka[*][[Hřbitov Šárka (cemetery in Prague)|​]][6] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEva Foustková[*][[Eva Foustková |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Cehia Modificați la Wikidata
Ocupațieactor-copil[*]​
actor
actor de televiziune[*]​
actor de film
actor de voce[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba cehă Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Josef Kemr (n. , Praga, Cehoslovacia – d. , Praga, Cehia) a fost un actor ceh. A jucat în filme ca Vacanță cu Andel (regizat de Bořivoj Zeman), Împăratul brutarului (regizat de Martin Frič) sau Vânătoarea de vrăjitoare (regizat de Otakar Vávra).[7]

Biografie

modificare

În 1942 a absolvit o școală de afaceri din Praga. A jucat pentru prima dată la vârsta de 11 ani ca figurant în spectacolul Polská krev (Polenblut) la Teatrul din Vinohrady. Acolo a fost remarcat de directorul de radio Přemysl Pražský, care a început să-l distribuie în piese radiofonice. A lucrat ca actor profesionist de la vârsta de 18 ani, în compania de teatru A. Budínská-Červíčková, unde a jucat până în 1945. În anii 1945–1947 a fost angajat la Kladno, iar în sezonul 1947/1948 în teatrul Akropolis (mai târziu Teatrul orașului Žižkov). Între anii 1948–1950 a continuat la Teatrul S. K. Neumann și în perioada 1950–1965 la Teatrul Municipal din Praga (Městská divadla pražská).[8] Din 1965 a fost membru al echipei de teatru de la Teatrul Național din Praga (Národní divadlo).[9]

În timpul vieții a interpretat sute de roluri în total: în teatru (76), radio, film (150) și televiziune (170). În 1993, a câștigat premiul Thalia (Cena Thálie) pentru întreaga viață. Pentru rolul din filmul Pevnost (1994), a fost nominalizat la Leul Ceh pentru cel mai bun actor într-un rol secundar. Rudolf Hrušínský a fost marele său prieten și tovarăș pentru o lungă perioadă de timp, dar această prietenie s-a terminat temporar la începutul anilor 1990. Hrušínský a bătut-o pe iubita lui Kemr pe fund, fapt pentru care Kemr l-a plesnit. S-au iertat reciproc înainte de moartea lui Kemr, după cum a povestit iubita lui Kemr într-o emisiune despre actor.

 
Josef Kemr în 1989

Ar fi trebuit să i se acorde titlul de Artist emerit (Zasloužilý umělec), dar a trimis o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia (Ústřední výbor Komunistické strany Československa) în care a scris: „Am venit pe lume gol și vreau să părăsesc această lume gol. Nu sunt obișnuit cu modul bizantine de a săruta și de a mulțumi mâna care bate.”.[10][11]

În 1989 a semnat petiția Několik vět, la 12 noiembrie a participat la canonizarea prințesei Agnes de Boemia, iar la 25 noiembrie în același an a vorbit la manifestarea Forumului Civic (Občanské fórum) de pe câmpia Letenská.[12]

A fost soțul actriței Eva Fustková.

A decedat la 15 ianuarie 1995 de cancer, la vârsta de 72 de ani. Este înmormântat în cimitirul Šárka de lângă Biserica „Sf. Matei” din Praga-Dejvice.

Filmografie

modificare

Note

modificare
  1. ^ a b Josef Kemr, Filmportal.de, accesat în  
  2. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ a b c d Regional Database of the Central Bohemian Research Library in Kladno, accesat în  
  4. ^ a b Josef Kemr, Autoritatea BnF 
  5. ^ a b c d The Fine Art Archive, accesat în  
  6. ^ BillionGraves 
  7. ^ „Kladivo na čarodějnice”. Czech Film Database. Accesat în . 
  8. ^ Marie Valtrová: ORNESTINUM, Slavná éra Městských divadel pražských, Brána, Praga, 2001, str. 191, ISBN 80-7243-121-8
  9. ^ Kolektiv autorů: Národní divadlo a jeho předchůdci, Academia, Praga, 1988, str. 214
  10. ^ „Nahý jsem přišel na svět a nahý chci z tohoto světa odejít. Nenavykl jsem byzantským způsobům, abych ruku, která bije, ještě políbil a poděkoval.“
  11. ^ Děda Komárek by se dnes dožil 96 let: 7 postřehů ze života zbožňovaného Pepíčka Kemra. G.cz. 2018-06-20. Dostupné online [cit. 2020-11-06].
  12. ^ MÜLLEROVÁ, Alena; HANZEL, Vladimír. Albertov 16:00 Příběhy sametové revluce. Praga: Nakladatelství Lidové noviny, 2009. ISBN 978-80-7422-002-9. Kapitola Slovníček, s. 272.

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Kemr&oldid=16718347