Kamciiska i Emenska planina
| Kamciiska i Emenska planina | |
  | |
| Poziția |  Bulgaria |
|---|---|
| Coordonate | 42°55′23″N 27°30′29″E / 42.9231°N 27.5081°E |
| Suprafață | 63.678,468 ha  |
| Cod Natura 2000 | BG0000133 |
Modifică date / text  | |
Kamciiska i Emenska planina (în bulgară Камчийска и Еменска планина) este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 63.678,46 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Kamciiska i Emenska planina este situat la coordonatele 42°55′23″N 27°30′29″E / 42.9231°N 27.5081°E.
Înființare
modificareSitul Kamciiska i Emenska planina a fost declarat sit de importanță comunitară în octombrie 2007 pentru a proteja 35 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în decembrie 2020[1].[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunile Marea Neagră și continentală, aria protejată conține 14 habitate naturale: Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus, Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Păduri panonice cu Quercus pubescens, Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri de fag vest-pontice, Păduri de tei argintiu moezice.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- amfibieni (2): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus karelinii
- mamifere (14): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), dihor de stepă (Mustela eversmanii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), popândău (Spermophilus citellus), dihor pătat (Vormela peregusna)
- nevertebrate (9): croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Coenagrion ornatum, Euplagia quadripunctaria, rădașcă (Lucanus cervus), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), Rosalia alpina, Unio crassus, Vertigo angustior, Vertigo moulinsiana
- pești (6): Alburnus mandrensis, Barbus bergi, Barbus meridionalis, zvârluga (Cobitis taenia), boarță (Rhodeus amarus), dunăriță (Sabanejewia aurata)
- reptile (4): Elaphe sauromates, țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 15 specii de plante, 3 specii de amfibieni, 11 specii de mamifere, 8 specii de nevertebrate, 5 specii de pești, 8 specii de reptile.[2]
Note
modificare- ^ a b Designation Order No. RD – 992/10.12.2020 (promulgated SG 11/2021) issued by the Minister of Environment and Water.
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Kamchiyska i Emenska planina”. Accesat în .
- ^ a b „Kamchiyska i Emenska planina”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .