Karabah (armeană Ղարաբաղ Gharabagh; azeră Qarabağ) este o regiune geografică situată în Armenia de est și Azerbaidjanul de sud-vest, întinzându-se de la lanțul muntos Caucazul Mic spre șesurile dintre râurile Kura și Aras.

Karabah
—  regiune  —
Peisaj din Nagorno-Karabah - privire asupra localității Qirmizi Bazar
Peisaj din Nagorno-Karabah - privire asupra localității Qirmizi Bazar
Map
Karabah (Azerbaidjan)
Poziția geografică în Azerbaidjan
Coordonate: 40°00′57″N 46°40′50″E ({{PAGENAME}}) / 40.015782°N 46.680514°E

ȚăriArmenia și Azerbaidjan

Prezență online

Hartă a Karabahului cu frontierele actuale      Determinare tipică a Karabahului.      Determinare istorică maximă a Karabahului.
Hartă a Karabahului cu frontierele actuale

     Determinare tipică a Karabahului.

     Determinare istorică maximă a Karabahului.

Hartă a Karabahului cu frontierele actuale

     Determinare tipică a Karabahului.

     Determinare istorică maximă a Karabahului.

Este în mod convențional împărțit în trei regiuni: Platoul Karabah (Arțahul istoic⁠(d)Artsakh, care cuprinde cea mai mare parte a actualului Nagorno-Karabah), Șesul Karabah (stepele dintre râurile Kura și Aras) și versanții estici ai Munților Zangezur⁠(d) (cam prin provinciile Syunik și Kașatag⁠(d)).[1][2][3][4][5]

  1. ^ hy Leo. Երկերի Ժողովածու [Collected Works]. Yerevan: Hayastan Publishing, 1973, vol. 3, p. 9.
  2. ^ hy Ulubabyan, Bagrat Արցախյան Գոյապայքարը [The Struggle for the Survival of Artsakh]. Yerevan: Gir Grots Publishing, 1994, p. 3. ISBN: 5-8079-0869-4.
  3. ^ Mirza Jamal Javanshir Karabagi. The History of Karabakh Arhivat în , la Wayback Machine.. Capitolul 2: Printre hotarele, vechile orașe, totalitatea populației și râurile regiunii Karabah.
  4. ^ Mirza Jamal Javanshir Karabagi. A History of Qarabagh: An Annotated Translation of Mirza Jamal Javanshir Qarabaghi's Tarikh-e Qarabagh, trans. George A. Bournoutian. Costa Mesa, CA: Mazda Publishing, 1994, pp. 46ff.
  5. ^ Hewsen, Robert H. "The Meliks of Eastern Armenia: A Preliminary Study," Revue des Études Arméniennes 9 (1972), p. 289, note 17.