Konstantin Aksakov

Konstantin Aksakov
KonstantinAksakov.jpg
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Aksakovo⁠(d), RSFS Rusă, URSS[2] Modificați la Wikidata
Decedat (43 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
Zakynthos, Insulele Ionice⁠(d), Grecia[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Novodevicii[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (tuberculoză) Modificați la Wikidata
PărințiSerghei Aksakov[2] Modificați la Wikidata
Frați și surori Vera Sergheevna Aksakova[*][[Vera Sergheevna Aksakova (Russian writer (1819-1864))|​]]
Ivan Sergheevici Aksakov[*][[Ivan Sergheevici Aksakov (Russian writer and notable slavophile (1823-1886))|​]]
Grigori Sergheevici Aksakov[*][[Grigori Sergheevici Aksakov |​]]  Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
filozof
scriitor
critic literar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba rusă[1]  Modificați la Wikidata
Studii Imperatorski Moskovski universitet[*][[Imperatorski Moskovski universitet (the first of the twelve Imperial universities of the Russian Empire, located in Moscow (1755—1917).)|​]] ()[2]
Pregătire Iuri Ivanovici Venelin[*][[Iuri Ivanovici Venelin (Rusyn Academic)|​]]  Modificați la Wikidata

Konstantin Sergheevici Aksakov (în rusă Константи́н Серге́евич Акса́ков, n. ,[2][3] Aksakovo⁠(d), RSFS Rusă, URSS[2] – d. ,[2][3][4] Zakynthos, Insulele Ionice⁠(d), Grecia[2]) a fost un scriitor și critic literar rus, unul dintre primii și cei mai importanți slavofili.

Tatăl său, Serghei Aksakov, și sora sa, Vera Aksakova, erau și ei scriitori,[5] iar fratele său mai mic, Ivan Aksakov, era jurnalist.

A scris piese de teatru, lucrări de critică socială și de istorie a vechii ordini sociale ruse.[6]

Konstantin Aksakov a fost primul care a publicat o analiză literară a lucrării Suflete moarte a lui Gogol, comparându-l pe autorul rus cu Homer (1842). Aksakov a scris, de asemenea, o serie de articole despre lingvistica slavonă.

După ascensiunea la tron a țarului Alexandru al II-lea, îi trimitea o scrisoare în care-l sfătuia să restabilească zemski sobor (1855).

BiografieModificare

Aksakov s-a născut în familia proeminentului scriitor rus Serghei Timofeevici Aksakov (1791-1859) și a soției sale, Olga Semionovna Zaplatina (1793-1878). Bunicul lui, Timofei Stepanovici Aksakov, aparținea vechii familii nobiliare Aksakov ai cărei membri pretindeau a fi descendenți ai lui Șimon. Primul lor strămoș atestat era Ivan Feodorovici Veliaminov, poreclit Oksak care trăise în secolul al XV-lea. Blazonul familiei a fost inspirat de stema poloneză Przyjaciel (cunoscută, de asemenea, sub numele de Aksak), care este considerat a fi de origine tătară din Polonia (cuvântul „oksak” înseamnă „șchiop” în limbile turcice).[7] Toate acestea i-au făcut pe unii cercetători să creadă că familia Aksakov avea origine tătărească,[8] în ciuda faptului că ea nu avea nici o legătură cu nobilimea poloneză.

Bunicul matern al lui Aksakov era generalul rus Semion Grigorievici Zaplatin care luptase sub comanda lui Aleksandr Suvorov și care se căsătorise cu prizoniera turcă Igel-Syum.[9]

Aksakov crescu la o moșie de la țară, înainte de a se muta la Moscova, împreună cu familia lui. El trăi întreaga viață cu părinții lui, fără a se căsători sau a se mută din casă. Studia la Universitatea de Stat din Moscova și deveni membru al Cercului Stankevici, un grup de hegelieni ruși și adepți timpurii ai democrației ruse.

Aksakov i-a cunoscut ulterior pe Ivan Kireevski și Aleksei Homiakov, a adoptat filozofia slavofilă și a rupt orice contact cu Cercul Stankevici.

FilosofieModificare

Lucrarea lui Aksakov referitoare la Mihail Lomonosov (1846) a încercat să sintetizeze viziunea lui cu privire la misiunea istorică și religioasă a țăranilor ruși cu filozofia lui Hegel. Mai târziu, Aksakov a abandonat filosofia hegeliană și a devenit un antieuropean radical.[10]

ReferințeModificare

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g h i j Kratkaia literaturnaia iențiklopedia 
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b Konstantin Sergejevič Aksakov, Opća i nacionalna enciklopedija 
  5. ^ Marina Ledkovskai͡a-Astman; Charlotte Rosenthal; Mary Fleming Zirin (). Dictionary of Russian Women Writers. Greenwood Publishing Group. pp. 14–15. ISBN 978-0-313-26265-4.  Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |autor2= și |nume2= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |autor3= și |nume3= (ajutor)
  6. ^ Russia and Western Civilization: Cultural and Historical Encounters By Russell Bova
  7. ^ Andrei Kuleshov (2009). Aksakovs. The History of Broken Fates. Chapter I: Origins. — Moscow: Territory, 328 pages ISBN: 978-5-98393-018-6 at the official Aksakov family website (in Russian)
  8. ^ Peter K. Christoff, K.S. Aksakov, A Study in Ideas, Vol. III: An Introduction to Nineteenth-Century Russian Slavophilism, Princeton University Press (2014), p. 102
  9. ^ Kuleshov A. S., Naumov O. N. (2009). Aksakovs. Ahnentafel. Generation XXV. — Moscow: Territory ISBN: 978-5-98393-019-3 at the official Aksakov family website (in Russian)
  10. ^ Everything2.com