L
a douăsprezecea literă a alfabetului latin
L este a douăsprezecea literă din alfabetul latin și a cincisprezecea din alfabetul limbii române. În limba română această literă marchează o consoană sonantă laterală alveolară (uneori numită dentală în loc de alveolară) cu simbolul fonetic [l].
Istorie
modificare| Hieroglifa egipteană pentru băț/nuia |
Caracterul proto-sinaitic din care derivă lamedh-ul fenician |
Lamedh-ul fenician |
Litera grecească lambda |
L-ul etrusc | L-ul latin | Majuscula și minuscula L-ului latin | ||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
|
|
|
|
|
|
Utilizări
modificare- L reprezintă, în sistemul cifrelor romane, numărul 50.
- L (L mare) reprezintă, lungimea unui dreptungi, iar l (L mic) reprezintă lățimea.
Alte reprezentări
modificare| Alfabetul fonetic NATO | Codul Morse |
| Lima |
|
|
|
| Sistemul de semnalizare maritimă internațională | Alfabetul semaforic | Braille |
 | Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |