Lăscaia sau lescaia sau lețcaia a fost o monedă de cupru care valora 1/2 dintr-o para și care a circulat în țările române în secolul al XVIII-lea.[1] Prin extensiune, cuvântul lăscaie are sensul de „monedă de valoare mică, neînsemnată.”[1]

EtimologieModificare

Substantivul din română lăscaie, împreună cu variantele lescaie și lețcaie, este un împrumut din limba ucraineană: ljacky.[1]

NoteModificare

  1. ^ a b c Noul dicționar universal al limbii române (2007)

BibliografieModificare

  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7

Vezi șiModificare