La „Moara cu noroc”

film
La „Moara cu noroc”
La Moara cu noroc
Moara cu noroc
La moara cu noroc.jpg
Rating.gif
Titlu originalLa moara cu noroc
Gendramă  Modificați la Wikidata
RegizorVictor Iliu
ScenaristAlexandru Struțeanu
Titus Popovici
după nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici
ProducătorAndrei Negreanu (directorul filmului)
DistribuitorDirecția Difuzării Filmelor
StudioStudioul Cinematografic București
Director de imagineOvidiu Gologan
Operator(i)Ștefan Horvath (op. secund)
MontajEmanuela Libros
SunetOscar Coman
MuzicaPaul Constantinescu
ScenografieNiculae Teodoru
Filip Dumitriu
CostumeFlorina Tomescu
MachiajElisabeta Steuer
DistribuțieConstantin Codrescu
Ioana Bulcă
Geo Barton
Colea Răutu
Premiera26 ianuarie 1957
la Cinema „Patria” (fostul cinema Aro)[1]
Durata106 minute
ȚaraRPR R.P. Romînă
Limba originalăromână
Disponibil în românăoriginal
Buget5.474.000 de lei
Prezență online

Pagina Cinemagia

La „Moara cu noroc”, menționat uneori La Moara cu noroc[2] sau Moara cu noroc,[3] este un film dramatic românesc din 1957 regizat de Victor Iliu după nuvela „Moara cu noroc” a scriitorului Ioan Slavici. Filmul a fost nominalizat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes pentru marele premiu Palme d'Or în anul 1957.[4][5]

RezumatModificare

  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Cizmarul Ghiță, familist și cu oarece „chiag”, renunță să mai repare cizmele sătenilor și împreună cu frumoasa sa soție, Ana, cumpără un han, destul de izolat din apropierea Aradului, mutându-se acolo împreună cu copiii și soacra. Însă dorința sa de a avea cât mai mulți bani îl face să se asocieze cu Lică Sămădăul, un tâlhar la drumul mare. Asocierea cu Lică Sămădăul duce în final la dezumanizarea sa, distrugerea sa și a familiei lui.

DistribuțieModificare

  • Constantin Codrescu — Ghiță, cârciumarul de la hanul „Moara cu noroc”, fost cizmar în târgul Ineu[6]
  • Ioana Bulcă — Ana, soția lui Ghiță (menționată Ioana Bulca-Diaconescu)
  • Geo Barton — Lică Sămădăul, supraveghetorul turmelor de porci ale baronului Árpád Vermessy
  • Colea Răutu — căprarul Pintea, jandarmul de la Ineu care a fost mai demult tovarăș de tâlhărie cu Lică
  • Marietta Rareș — „Bătrâna”, soacra lui Ghiță (menționată Marieta Rares)
  • Gheorghe Ghițulescu — Răuț, omul de încredere al lui Lică, tâlhar la drumul mare (menționat Gheorghe Ghitulescu)
  • Benedict Dabija — Buză Ruptă, un ajutor al lui Lică, tâlhar la drumul mare
  • Ion Atanasiu–Atlas - Săilă Bouarul, un alt ajutor al lui Lică, tâlhar la drumul mare (menționat I. Atanasiu–Atlas)
  • Willy Ronea — comisarul de jandarmi
  • Valeria Gagealov — doamna în doliu care este ucisă în pădure (menționată Valeria Gagialov)
  • Sandu Sticlaru — Marțzi, sluga lui Ghiță
  • Aurel Cioranu — Lae, sluga lui Ghiță
  • George Manu — jandarmul cu părul alb și mustață (menționat G. Manu)
  • Nae Săvulescu (menționat N. Savulescu)
  • Dem. Hagiac (menționat D. Hagiac)
  • Carol Kron (menționat C. Cron)
  • N. Angelescu
  • T. Dănescu (menționat T. Danescu)
  • Gheorghe Soare (menționat G. Soare)
  • Mircea Cojan (menționat M. Cojan)
  • Gheorghe Gîmă (menționat G. Gîmă)
  • Gheorghe Cărare (menționat G. Carare)
  • Olga Tudorache — Uța, slujnica lui Ghiță, iscoada lui Pintea (menționată O. Tudorache)
  • Mircea Balaban — avocatul lui Lică Sămădăul (menționat M. Balaban)
  • Arcadie Donos (menționat A. Donos)
  • V. Fătu (menționat V. Fatu)
  • Mihai Vasile Boghiță — Hanțl, jandarmul ucis de tâlhari (menționat V. Boghita)
  • N. Cristescu
  • G. Anghel
  • Ion Niciu (menționat I. Niciu)
  • L. Pop
  • Alexandru Lungu (menționat A. Lungu)
  • A. Gorea — copil
  • I. Ștefănescu — copil (menționat I. Stefanescu)
  • E. Ursu — copil

ProducțieModificare

Regizorul Victor Iliu a afirmat „Când am realizat La moara cu noroc s-a vorbit despre o influență a western-ului, acest gen cinematografic atât de intim legat de tradițiile culturale și istoria poporului american. Toate existau în nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult timp înainte de afirmarea western-ului în spiritul unui realism critic evaluat.” (1956)[7]

PrimireModificare

Filmul a fost vizionat de 5.009.055 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[8]

NoteModificare

  1. ^ Nicolae Cabel, Victor Iliu, Editura Meridiane, București, 1997, p. 38.
  2. ^ Nicolae Cabel, Victor Iliu, Editura Meridiane, București, 1997, p. 37.
  3. ^ Ion Cantacuzino, Manuela Gheorghiu (coord.), Cinematograful românesc contemporan (1949-1975), Ed. Meridiane, București, 1976, p. 214.
  4. ^ „Cinematepeca prezintă „La Moara cu noroc", un film cu un buget de producție record”. www.digi24.ro. 
  5. ^ „Festival de Cannes: LA MOARA CU NOROC”. festival-cannes.com. Accesat în . 
  6. ^ „Aarc.ro - Totul despre Filmul Romanesc”. aarc.ro. 
  7. ^ SA, Imedia Plus Group. „La "Moara cu noroc" (1955)”. Cinemagia. 
  8. ^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Accesat în . 

Legături externeModificare