Lacul Urmia
| Lacul Urmia | |
 | |
| Administrație | |
|---|---|
| Țară/Țări | Iran  |
| Geografie | |
| Coordonate | 37°39′43″N 45°24′18″E / 37.662°N 45.405°E |
| Suprafața lacului | 5.200 km² |
| Altitudine | 1.270 m |
| Lungime | 140 km |
| Lățimea medie | 55 km |
| Volum | 45 km³ |
| Hidrografie | |
| Suprafața bazinului | 50.000 km² |
| Râu afluent | Zarrineh River[*] Simineh River[*] Talkheh River[*] Barabduchai[*] Zola River[*] Bārāndūz Chāy[*] Gadar River[*] Sufi Chay[*] گنبر چایی[*] Nazlou River[*] Q21199357[*] Sinikh River[*] Qaleh Chay (Urmia Lake)[*] |
| Localizare | |
Modifică date / text  | |
Lacul Urmia (în persană دریاچه ارومیه, Daryâche-ye Orumiye, în armeană Ուրմիա լիճ, în azeră اورمو ﮔﺆﻟﻮ, Urmiya Golu, în kurdă دەریاچەی ورمێ) este un lac sărat endoreic din Iran.[1][2] Lacul este situat între provinciile Azerbaidjanul de Est și Azerbaidjanul de Vest din Iran și la vest de partea de sud a Mării Caspice. La cea mai mare întindere, a fost cel mai mare lac din Orientul Mijlociu și al șaselea ca mărime lac cu apă sărată de pe Pământ, cu o suprafață de aproximativ 5.200 kilometri pătrați (2.000 mi2), o lungime de 140 kilometri (87 mi), o lățime de 55 kilometri (34 mi) și o adâncime maximă de 16 metri (52 ft).[3] Către sfârșitul anului 2017 lacul s-a micșorat la 10% din dimensiunea anterioară (și 1/60 din volumul de apă în 1998) din cauza secetei generale persistente din Iran, dar și a îndiguirii râurilor locale care se varsă în el, și a pompării apelor subterane din zona înconjurătoare.[4] Această secetă s-a întrerupt în 2019, iar lacul se umple din nou. Recuperarea lacului a continuat în 2020 din cauza precipitațiilor peste medie și a acțiunilor Programului de Restaurare a Lacului Urmia.[5]
Lacul Urmia, împreună cu cele aproximativ 102 de insule ale sale, este protejat ca parc național de către Departamentul de Mediu al Iranului.
Note
modificare- ^ Henry, Roger (2003) Synchronized chronology: Rethinking Middle East Antiquity: A Simple Correction to Egyptian Chronology Resolves the Major Problems in Biblical and Greek Archaeology Algora Publishing, New York, p. 138, ISBN: 0-87586-191-1
- ^ E. J. Brill's first encyclopaedia of Islam, 1913–1936, vol. 7, page 1037 citing Strabo and Ptolemy.
- ^ „Britanica”. Britannica.com. Accesat în .
- ^ Stone, Richard (). „Saving Iran's great salt lake”. Science. 349 (6252): 1044–5, 1047. Bibcode:2015Sci...349.1044S. doi:10.1126/science.aad1702. PMID 26339009.
- ^ Dudley, Dominic. „Iran's Lake Urmia: How A Dying Salt Lake Is Being Brought Back From The Brink”. Forbes (în engleză). Accesat în .