Lavinia Fontana

pictoriță italiană
Lavinia Fontana
Date personale
Născută[2][3][4] Modificați la Wikidata
Bononia, Statele Papale[5][6][3][7] Modificați la Wikidata
Decedată (60 de ani)[6][8][9][10][11] Modificați la Wikidata
Roma, Statele Papale[12][6][3][5][7] Modificați la Wikidata
PărințiProspero Fontana[*][[Prospero Fontana (pictor italian)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGian Paolo Zappi[*][[Gian Paolo Zappi (Italian painter (1555c-1615))|​]] (din )[5] Modificați la Wikidata
Număr de copii11[5] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictoriță
architectural draftsperson[*][[architectural draftsperson (drafter of technical drawings of buildings)|​]]
artistă Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBologna ()[13]
Roma ()[13] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[14] Modificați la Wikidata
Activitate
PseudonimZappi, Lavinia[1]  Modificați la Wikidata
Domeniu artisticpictură
Mișcare artisticăbaroc timpuriu
Influențat deCaravaggio

Lavinia Fontana (n. , Bononia, Statele Papale – d. , Roma, Statele Papale), cunoscută și ca Lavinia Zappi d'Imola, a fost o pictoriță italiană manieristă aparținând curentului baroc timpuriu, fiind socotită în zilele noastre una dintre cele mai valoroase din generația următoare lui Caravaggio. Într-o epocă în care pictorițele nu erau ușor acceptate de către comunitatea artistică sau de patroni, ea a fost prima femeie care a îndrăznit să reprezinte nuditatea feminină.[15]

Minerva îmbrăcându-se, 1613, Galeria Borghese, Roma.
Papa Grigorie al XIII-lea

Biografie

modificare

Lavinia Fontana a fost fiica unică a pictorului Prospero Fontana și a soției sale Antonia de Bonardis. Tatăl său a lucrat pentru Papalitate. Lavinia Fontana și-a petrecut timpul, învațându-și lecțiile și formându-se în atelierul tatălui său, unde i-a întâlnit pe artiștii și mecenii din Roma.[16]

La vârsta de 25 ani, în 1577, Lavinia Fontana s-a măritat cu pictorul Gian-Paolo Zappi d'Imola, care și-a întrerupt cariera pentru a deveni agentul ei: i-a promovat și vândut operele. Perechea a avut 11 copii, din care doar trei au ajuns la vârsta maturității.

Catalogul operelor

modificare

În 1604, la 52 de ani, papa Clementius al VIII-lea o numește membră a Academiei de Belle-Arte din Roma. Din sutele de opere ale Laviniei Fontana, s-au păstrat până în zilele noastre 131 tablouri și desene, printre care cele mai cunoscute sunt[17],[18],[19] următoarele:

  • 1577 : Autoportet la clavicordă, însoțită de o servantă, Accademia Nazionale di San Luca, Roma.
  • 1580-1585 : Portretul unor soți, Muzeul de Artă din Cleveland, SUA.
  • 1581 :
    • Noli me tangere, ulei, 80 x 65 cm, Galeria Uffizi, Florența.
    • Apocateloza[20] (1581), „Cornell” Fine Arts Museum, SUA.
    • Christos cu semnele patimilor
  • 1584 :
  • 1585 : Cleopatra, Galeria „Spada”, Roma.
  • 1588 : Autoportrait, cuivre, diametru 16 cm, Galeria Uffizi, Florența.
  • 1588-1589 : Portretul lui Gerolamo Mercuriale[21], Muzeul de artă „Walters”, Baltimore, SUA.
  • 1589 : Sfânta Familie, Muzeul „Escurial”, Madrid, Spania.
  • 1590 : Cei trei crai, Muzeul de artă „Thomas Henry”, Cherbourg, Franța.
  • 1594 : Portretul Antoniettei Gonsalves, Muzeul castelului din Blois, Franța.
  • vers 1595 : Portretul Ginevrei Aldrovandi-Ercolani cu cățelul[22], Muzeul de artă „Walters”, Baltimore, SUA.
  • 1604 : Portretul Blancăi Degli Utili Maselli cu copiii săi (colecție particulară).
  • Buna Vestire[23], Muzeul de artă „Walters”, Baltimore, SUA.
  • Nașterea Fecioarei, biserica „Santissima Trinità”, Bologna.
  • Christos la Templu în fața preoților, biserica „San Domenico”, Bologna.
  • Sfântul Francisc din Paola binecuvântând un copil.
  • Maria-Magdelena.
  • Venus și dragostea, Muzeul de artă din Rouen, Franța.
  • Sfânta Familie cu Sf. Ioan.
  • Senatorul Orsini răsfoind o carte[24], Muzeul de artă din Bordeaux, Franța.
  • Salve Regina, pictat pentru biserica „Santa Maria dei Servi” din Bologna, acum la Muzeul de artă din Marsilia, Franța.
  • Sfântul Ioan al Apocalipsei, colecția „Urbino - Antonio Moccia di Ferrazzano”.
  1. ^ https://mix-n-match.toolforge.org/#/entry/115941085  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ CLARA, accesat în  
  3. ^ a b c The Fine Art Archive 
  4. ^ Dizionario Biografico degli Italiani, accesat în  
  5. ^ a b c d By her hand : Artemisia Gentileschi and women artists in Italy, 1500-1800[*][[By her hand : Artemisia Gentileschi and women artists in Italy, 1500-1800 |​]], p. 76  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  6. ^ a b c Dizionario Biografico degli Italiani, accesat în  
  7. ^ a b Encyclopædia Britannica Online 
  8. ^ Lavinia Fontana, Autoritatea BnF 
  9. ^ The Fine Art Archive, accesat în  
  10. ^ RKDartists, accesat în  
  11. ^ Lavinia Fontana, FemBio-Datenbank[*][[FemBio-Datenbank (database of women's biographies)|​]] 
  12. ^ Caravaggio's Rome 1600-1630 (English edition)[*][[Caravaggio's Rome 1600-1630 (English edition) (English edition of exhibition catalogue)|​]], p. 264  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  13. ^ a b RKDartists, accesat în  
  14. ^ IdRef, accesat în  
  15. ^ Béatrice Didier, Antoinette Fouque și Mireille Calle-Gruber (dir.), franceză {{{1}}} Dictionnaire universel des créatrices, ed. Des Femmes, Paris 2013, pp. 1594-1595.
  16. ^ Vera Fortunati, italiană {{{1}}} Fontana, Lavinia, în Dizionario Biografico degli Italiani, vol.48, 1997, [1].
  17. ^ B. Didier, A. Fouque și M. Calle-Gruber, Op. cit. 2013.
  18. ^ Le nuove sale degli Uffizi dedicate alla pittura del Cinquecento, [2] accesat 30 mai 2019.
  19. ^ I depositi della Galleria Borghese, [3] Arhivat în , la Wayback Machine. accesat 31 mai 2019.
  20. ^ „Apocateloza”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ [4]
  22. ^ Portrait d'une dame et son chien
  23. ^ L'Annonciation
  24. ^ Portrait d'homme assis feuilletant un livre, Senatorul Orsini răsfoind o carte

Bibliografie

modificare
  • V. Fortunatti (dir.), Lavinia Fontana di Bologna (1552-1614), ed. Electra, Milano 1998
  • C.P. Murphy, Lavinia Fontana: A Painter and Her Patrons in Sixteenth-century Bologna, 2003
  • Elisabetta Morici, O femeie la Academia San Luca: Lavinia Fontana - Arte e arti. 14 novembre 2012.

Legături externe

modificare