Le vergini di Roma

film din 1961 regizat de Carlo Ludovico Bragaglia și Vittorio Cottafavi
(Redirecționat de la Le Vergini di Roma)
Le vergini di Roma
Amazons of Rome

Afișul filmului
Rating
Titlu originalLe vergini di Roma
Gendramă  Modificați la Wikidata
RegizorCarlo Ludovico Bragaglia[1]
Vittorio Cottafavi[1]  Modificați la Wikidata
ScenaristLéo Joannon[*]  Modificați la Wikidata
StudioCinecittà  Modificați la Wikidata
Director de imagineMarc Fossard[*][[Marc Fossard (1912-2007 French cinematographer)|​]]  Modificați la Wikidata
MuzicaMarcel Landowski[*][[Marcel Landowski (compozitor francez)|​]]  Modificați la Wikidata
DistribuțieLouis Jourdan
Sylvia Syms
Ettore Manni[*]
Paola Falchi[*][[Paola Falchi (actriță italiană)|​]]
Michel Piccoli
Corrado Pani[*][[Corrado Pani (actor italian)|​]]
Carlo Giustini[*][[Carlo Giustini (actor italian)|​]]
Jacques Dufilho[*][[Jacques Dufilho (actor francez)|​]]
Jean Chevrier[*][[Jean Chevrier (actor francez)|​]]
Nicole Courcel
Nicolas Vogel[*][[Nicolas Vogel (actor francez)|​]]
Renaud Mary[*][[Renaud Mary (actor francez)|​]]  Modificați la Wikidata
Premiera  Modificați la Wikidata
Durata105 min.  Modificați la Wikidata
Țara Franța
 Italia  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiRoma Antică  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba italiană  Modificați la Wikidata
Prezență online

Pagina Cinemagia

Fecioarele Romei (titlu original: Le vergini di Roma, în engleză Amazons of Rome) este un film italian peplum din 1961 regizat de Carlo Ludovico Bragaglia, Vittorio Cottafavi și Peter O'Cord. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Louis Jourdan, Sylvia Syms și Jean Chevrier. Scenariul este scris de Luigi Emmanuele.

Prezentare

modificare
  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În secolul al VI-lea î.Hr. Roma este asediată de etrusci și de aliații lor, grecii și galii, ultimii conduși de Drusco. Porsenna, rege al etruscilor, acordă un armistițiu Romei în schimbul a o mie de ostatici. Între timp, galii prind un batalion de curajoase femei-soldați romane. Drusco, atras de șefa acestora, Clelia, le face pe aceste femei ostateci. Dar Lucilla, soția lui Porsenna, este geloasă și îi îndeamnă pe greci să rupă armistițiul și să distrugă Roma. Ea îi îndeamnă pe etrusci să ucidă ostaticii. Clelia și tovarășele sale reușesc să scape, ceea ce pune capăt armistițiului și declanșează atacul etruscilor. În ciuda inteligenței lui Clelia și a războinicelor sale, care folosesc canale subterane pentru a surprinde inamicul din spate, etruscii ies câștigători. Dar Drusco intervine în favoarea păcii și îi cere lui Clelia să se căsătorească cu el.

Distribuție

modificare
  1. ^ a b http://www.imdb.com/title/tt0055590/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

modificare

Vezi și

modificare