Leon Boga
| Leon Boga | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Veles, Imperiul Otoman |
| Decedat | (88 de ani) Vaslui, Vaslui, România |
| Etnie | aromână |
| Ocupație | profesor de liceu[*] arhivist[*] istoric scriitor |
Modifică date / text  | |
| Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în august 2014 |
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Leon Boga (Leonida T. Boga, Nida Boga; n. 15 ianuarie 1886, Veles, Macedonia – d. 1974, Vaslui) a fost un istoric și scriitor aromân.
Biografie
modificareLeonida T. Boga s-a născut la 15 ianuarie 1886 în orășelul Veles în Macedonia otomană, Republica Macedonia de azi.
A fost director al Arhivei Statului din Chișinău. În anul 1931 la propunerea lui Pantelimon Halippa, va fi înalt apreciat pentru meritele în procesul unirii Basarabiei cu România.[1]
Studii
modificareȘcoala generală o face în localitatea natală, mai întâi în limba greacă, apoi în română. Studiile medii le face la liceul românesc din Bitolia, în Macedonia otomană.
Apoi studiază istoria și geografia la București.
Activitate pedagogică și științifică
modificareLucrează ca profesor în diferite localități din România. Luptă în armata română în cel de-al doilea război balcanic, în 1913, și în primul război mondial, în 1916-1918. În cursul celui de-al doilea conflict participă la luptele de la Nămoloasa și Mărășești, alături de alți voluntari aromâni din Macedonia. În perioada interbelică lucrează ca profesor la liceul Alexandru Donici din Chișinău. În București a locuit la etajul I al unui bloc din strada Maior Racoțeanu, unde se întâlnea săptămânal cu studentul aromân Hristu Cândroveanu. După moartea devotatei sale soții, a locuit la Ploiești, la fiica sa Silvia, care îl diviniza. După moartea acesteia, s-a mutat în Vaslui, la fiul său, medicul Nicolae Boga. Vara se retragea la Mănăstirea Agapia, la maica Serafima Chirică, unde a fost vizitat în 1974 de Hristu Cândroveanu și profesorul universitar aromân Vasile Barba. Încetează din viață în 1974, la spitalul din Vaslui.
În literatură debutează la revista lunară Lumina a liceului din Bitolia. Publică rar în publicațiiile aromânești și în calendarele publicate de asociațiile studențești. În aromână îi apar volumele: La hane, comedie în versuri, Revoluționarii, comedie și Cîntițe, poeme. În limba română îi apare volumul Întomnare. În domeniul istoriei publică studiile: Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Românii din Serbia și Bulgaria, precum și genealogie moldovenească. Editează 20 de volume de Documente basarabene în 1926-1936.[2] În colaborare cu profesorul universitar Ioan Minea publică studiile: Despre Iane, mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul. Cea mai importantă lucrare a sa este epopeea în sonete Voshopolea, în aromână. În 1975 Hristu Cândroveanu îi publica primele 10 sonete în Antologie lirică aromână, cu transpunere în română. Cele patru caiete manuscris au fost publicate aproape în întregime de Hristu Cândroveanu și Kira Iorgoveanu în antologia lor din 1985, transpuse tot de Hristu Cândroveanu. Acesta compara capodopera lui Leon Boga cu Iliada lui Homer și cu antica Mahabharata indiană. Unele lucrări le-a semnat Leon Boga și L. T. Boga. Lucrările în aromână le-a semnat, Nida Boga, fiindu-i mai familiar aromânesc, după cum îi mărturisea scriitorului aromân Hristu Cândroveanu prin 1950.
Bibliografie
modificare- Hristu Cândroveanu și Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, București, 1985, pp. 245–248.
Note
modificare- ^ Simov, Iordan. Macedonenii în lupta pentru Basarabia (1917-1918). - În: DILEMELE conviețuirii în procesul modernizării societății românești în spațiul est-carpatic : (secolele XIX-XX), Volum coordonat de Cătălin Turliuc și Mihai-Ștefan Ceaușu, Iași, 2011, p. 476.
- ^ Colesnic, Iurie. Generația Unirii, Chișinău, 2004, p. 121.
Legături externe
modificare- Boga Nida Arhivat în , la Wayback Machine.