Lev Berg
| Lev Berg | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Tighina, Imperiul Rus |
| Decedat | (74 de ani)[3][4][5][6][7] Komarovo, Sestrorețki raion(d), RSFS Rusă, URSS |
| Înmormântat | Literatorskie mostki Volkovskogo kladbișcea[*] |
| Copii | Berg, Raisa Lvovna[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus Republica Rusă.svg){kind=small} Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | biolog explorator geograf zoolog[*] ihtiolog[*] |
| Limbi vorbite | limba rusă |
| Activitate | |
| Alma mater | Imperatorski Moskovski universitet[*] Universitatea de Stat din Moscova[1][2] |
| Organizație | Universitatea Imperială din Sankt Petersburg[*] Societatea Rusă de Geografie[*][1] Zoologiceski institut RAN[*][1] Zoologiceski institut RAN[*][1][2] |
| Premii | Premiul Stalin ()[1] Ordinul Steagul Roșu al Muncii Medalia „Pentru Apărarea Leningradului”[*] Konstantinovskaia medal[*] Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*] zaslujennîi deiatel nauki RSFSR[*] |
| Profesor pentru | Isacenko, Anatoli Grigorievici[*] |
Modifică date / text  | |
Lev Semionovici Berg (în rusă Лев Семёнович Берг; n. , Tighina, Imperiul Rus – d. , Komarovo, Sestrorețki raion(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un important geograf și zoolog sovietic. A servit ca Președinte al Societății Geografice Sovietice între 1940 și 1950.
Biografie
modificareS-a născut în orașul Bender (Tighina) din același ținut, gubernia Basarabia (Imperiul Rus), într-o familie de evrei basarabeni. Tatăl său, Simon G. Berg, era notar; mama, Klara Bernstein-Kogan, era gospodină. A absolvit Universitatea din Moscova în 1898. Între 1903 și 1914, a muncit la Muzeul de Zoologie din Petrograd. A fost unul dintre fondatorii Institutului Geografic, acum o facultate de geografie a Universității din Sankt Petersburg.
Berg a studiat și a determinat adâncimea lacurilor din Asia centrală, printre acestea numărându-se Balhaș și Issîk Kul. A dezvoltat doctrina de zone naturale a lui Dokuceaev, care urma să devină una dintre fundațiile biologiei sovietice. A deschis căi noi către monografe pe tema climatologiei, principalele fiind „Clima și Viața” (1922) și „Fundațiile Climatologiei” (1928).
În 1916, a publicat patru volume ale studiului „Peștilor din Rusia”. A 4-a ediție a fost publicată în 1949 sub numele de „Pești de Apă Dulce din Uniunea Sovietică și Țările Învecinate” pentru care a câștigat Premiul Stalin. Se spune că a descoperit relația simbiotică dintre somni și somon. Numele lui Berg este înfățișat în denumirile din limba latină a mai mult de 60 de specii de plante și animale.
În Occident, Berg este cunoscut în principiu ca autorul controversatei teorii macroevoluționiste a Nomogenezei (Berg, L. S. Nomogenes ili evolutsia na osnove zakonomernostey. Trudy geograficheskogo instituta. T. 1. Petersburg: Gos. Izd. 1922).
În anul 2001, Banca Republicană Transnistreană a bătut o monedă de argint onorând nativul Transnistriei, cu toate că Berg s-a născut în Basarabia, ca o parte a seriei de monede comemorative numite „Oameni de seamă ai Transnistriei”.
Lucrări
modificare- „Peștii de apă dulce din Rusia” (1923)
- „Descoperirea Kamceatkei și Călătoriile lui Bering în Kamceatka” (1924)
- „Principiile climatologiei” (1926)
- „Clasificarea peștilor, recenți cât și fosile” (1940)
- „Pești de apă dulce din U.R.S.S. și țări învecinate” (3 volume; 1948-49)
- „Zone naturale ale U.R.S.S.” (1950)
Lev Berg și teoria evoluționismului
modificareUna din cele mai importante lucrări scrise de Lev Berg tratează evoluția și adoptă teze opuse darwinismului. Vezi:
- Nomogenesis or Evolution determined by law, translated by J.N.Rostovtsov, Cambridge, Mass, M.I.T Press, 1969.
Referințe
modificare- ^ a b c d e Sotrudniki Zoologiceskogo instituta RAN — issledovateli biologiceskogo raznoobrazia i biologiceskih resursov Aralskogo morea[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b «Soblagovolite nemedlenno pribît». Nekotorîe ștrihi k biografii siera Borisa P. Uvarova (1886–1970) — russko-angliiskogo ientomologa, cilena Ko[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Lew Semjonowitsch Berg, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ „Lev Berg”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Lev Semjonovič Berg, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ Lev Simonovich Berg, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ Lev Berg, SNAC, accesat în