Wikipedia

Libuša Vajdová

traducătoare slovacă
Libuša Vajdová
Date personale
Născută1947 (77 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Cehoslovacia
 Slovacia Modificați la Wikidata
Ocupațiespecialist în literatură[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba slovacă Modificați la Wikidata
Note
PremiiOrdinul Meritul Cultural în grad de comandor[*]​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Libuša Vajdová (n. 1947) este o filologă și traducătoare slovacă, specializată în limba română.

Premii și alte distincții

modificare
  • Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, categoria A „Literatură” (2004) „în semn de apreciere pentru contribuția avută la promovarea culturii și limbii române în Slovacia prin elaborarea a numeroase studii de specialitate și efectuarea unor valoroase traduceri din scriitori români clasici sau contemporani”[2]

Scrieri

modificare

Cărți

modificare
  • Les approches et les méthodes interdisciplinaires de recherche en sciences sociales: actes de l'école d'été de l'EHESS („Abordări și metode de cercetare interdisciplinară în științele sociale: lucrările școlii de vară EHESS”), Institut français de Bratislava, Bratislava, 1994, 201 p. – în colaborare cu Marián Gazdík
  • Rumunská literatúra v slovenskej kultúre (1890–1990), colecția Stručné dejiny umeleckého prekladu na Slovensku (vol. 5), Ústav svetovej literatúry SAV, 2000, 407 p.
  • Myslenie o preklade, Kalligram, Bratislava, 2007, 181 p.
  • Sedem životov prekladu („Șapte vieți de traducere”), Veda, Bratislava, 2009, 255 p.
  • Myslenie o preklade na Slovensku, Kalligram, Bratislava, 2014, 166 p.
  • Dejiny rumunskej literatúry: literárne dianie v kultúrnom priestore („Istoria literaturii române: evenimente literare în spațiul cultural”), AnaPress, Bratislava, 2017, 492 p. – în colaborare cu Jana Páleníková și Eva Kenderessy

Studii și articole

modificare
  • „Literárna pozostalosť Jindry Huškovej-Flajšhansovej a jej význam pre slovenskú rumunistiku”, în Literárny archív, nr. 34/97, 1999, pp. 112–143.
  • „Svätojánske noci Eliadeho a Švantnera” („Noaptea de Sânziene de Eliade și Švantner”), în Libuše Valentová (ed.), Mircea Eliade v evropském kontextu : přednášky proslovené na Druhém mezinárodním kolokviu české rumunistiky v Praze 28.–29. listopadu 2006 („Mircea Eliade în context european : comunicările prezentate la Cel de al II-lea Colocviu Internațional de Studii Românești din Cehia : Praga, 28–29 noiembrie 2006”), Rumunské oddělení ÚRS FFUK și Česko-rumunská společnost, Praga, 2008, pp. 56–64.
  • „«Micul Paris» și cultura slovacă / «Malá Paříž» a slovenská kultúra”, în Libuše Valentová (ed.), Ipostaze ale identității românești : al III-lea colocviu internațional de studii românești din Cehia, Praga 30–31 octombrie 2008. Podoby rumunské identity : III. mezinárodní kolokvium české rumunistiky, Praha 30.–31. října 2008, Rumunské oddělení ÚRS FFUK și Česko-rumunská společnost, Praga, Praga, 2009, pp. 183–191.
  • „Privirea lui Virgil Ierunca”, în România literară, nr. 43, 2010.

Ediții îngrijite

modificare
  • Jindra Huškova–Flajšhansová și corespondenții săi români, Editura Minerva, București, 1991

Traduceri

modificare
  • Stratení v Balkánií: antológia rumunskej poviedky, Slovenský spisovateľ, Bratislava, 1989 – în colaborare cu Hilda Bunčáková, Jana Páleníková, Ľubica Vychovalá, Elena Žitná și Eva Krátka
  • Mihai Eminescu, Krídla z vosku (Poezii), Milanium, Dunajská Lužná, 2008, 112 p. – în colaborare cu Viera Prokešová[3]
  • Fănuș Neagu, Anjel vykríkol (Îngerul a strigat), Tatran, Bratislava, 1974, 427 p.[4][5]
  • Marin Preda, Vortrelec (Intrusul), Tatran, Bratislava, 1978, 432 p.[6]
  • Mihail Sadoveanu, Hanu-Ancuței, inclusă în vol. Vlčí ostrov (Ostrovul lupilor), care conținea operele Hanu-Ancuței (trad. Libuša Vajdová), Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă (trad. Jindra Hušková) și Ostrovul lupilor (trad. Peter Kopecký), Slovenský spisovateľ, Bratislava, 1983, 553 p., postfață și cronologie de Libuša Vajdová,[7] apoi în vol. Vlči Ostrov. Hanul Ancuței. Zodia Cancerului, Slovenský spisovateľ, Bratislava, 1985[8]
  • Marin Sorescu, Matka voda (Setea muntelui de sare), LITA, Bratislava, 1980, 52 p.[9]

Note

modificare
  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ „Decretul președintelui României nr. 4 din 8 ianuarie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor”, Monitorul Oficial al României (34), , accesat în  
  3. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 1 (A–H), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 430.
  4. ^ Cristiana Crăciun (ed.), Fănuș Neagu 70 : studii, eseuri, amintiri, Editura Semne, București, 2002, p. 141.
  5. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 164. ISBN: 978-973-88947-7-8
  6. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 252. ISBN: 978-973-88947-7-8
  7. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 302. ISBN: 978-973-88947-7-8
  8. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 303. ISBN: 978-973-88947-7-8
  9. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 328. ISBN: 978-973-88947-7-8
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Libuša_Vajdová&oldid=16669293