Lidia Lipkovskaia
Lidia Lipkovskaia | |
Date personale | |
---|---|
Născută | Babin, Chelmenți, raionul Nistru, Cernăuți, Ucraina |
Decedată | (73 de ani)[1][2] Beirut, Liban |
Înmormântată | Beirut |
Căsătorită cu | Gheorgi Andreevici Baklanov[*] |
Cetățenie | Imperiul Rus România |
Ocupație | cântăreață de operă voice teacher[*] |
Activitate | |
Alma mater | Conservatorul din Sankt Petersburg[*] |
Profesor pentru | Virginia Zeani, Tamara Ciobanu |
Modifică date / text |
Lidia Lipkovski (născută Marșner; n. 28 aprilie 1884 s. Babin, azi regiunea Cernăuți – d. 22 martie 1958, Beirut, Liban) a fost o cântăreață basarabeancă de operă, lied (soprană de coloratură) și profesoară de canto.[3]
Biografie
modificareA studiat la Gimnaziul de Fete „Mariinsk” din Kameneț-Podolsk (1901), a continuat la Conservatorul Imperial de la Sankt Petersburg (1906).
A fost stagiară la Teatrul La Scala din Milano între 1906 și 1907. A cântat în limbile franceză, rusă, germană și engleză. A interpretat opere de Gioachino Rossini, Delibes, Giuseppe Verdi, Charles Gounod, Georges Bizet, Rimski-Korsakov, Piotr Ceaikovski.
A fost, de asemenea, solistă a Teatrului Mariinsk și a Teatrului Muzical din Sankt-Petersburg în perioada 1914-1915. A predat ca profesoară de canto la Conservatorul „Unirea” din Chișinău (1937-1940) și la Conservatorul de Stat (1940-1941), la Conservatorul din București (1944-1950) și la Conservatorul din Paris (1950-1953); a predat lecții particulare de canto la Odesa (1941-1942).
Dintre studenți ajunși celebri se pot cita: Leonid Boxan, Virginia Zeani, Lidia Babici-Hîncu, Anna M. Dascal, Tamara Ceban, Alexei Stârcea.[4]
A locuit la Chișinău în perioada anilor 1919-1941, pe strada A. Șciusev nr. 111. Casa în care a locuit este inclusă în Lista monumentelor protejate de stat din municipiul Chișinău.
Roluri
modificare- Olga în Pskoviteanka
- Prințesa Lebădă în „Povestea despre țarul Saltan
- Ofelia în „Hamlet
- Gilda în „Rigoletto
- Ludmila în „Ruslan și Ludmila
- Tatiana în „Evgheni Oneghin
A cântat și în operele: Rigoletto și Traviata de Giuseppe Verdi, Faust de Charles Gounod, Lakmé de Leo Delibes.
Comemorări
modificareLa 28 aprilie 2001, cu ocazia împlinirii a 117 ani de la nașterea cântăreței, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea acesteia. În 2009, Poșta Moldovei a elaborat ștampila nominală „Lidia Lipkovski, 125 de ani de la naștere”, autorul designului fiind Vitalie Bogomaz.[5]
Note
modificare- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Literatorî Sankt-Peterburga. HH vek
- ^ „Lidia Lipkovskaia”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Lidia Lipkovskaia
- ^ „Lidia Lipcovski-primadona operei chisinăuiene”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Aрабаджиу, Рaдион. Очарованная песней : Страницы жизни и творчества Л. Я. Липковской. –К. : Лит. артистикэ, 1977. – 196 с.
- Aрабаджиу, Рaдион. Судьба примадонны : Воспоминания и документы о жизни и творчестве Л. Я. Липковской. – К. : Лит. артистикэ, 1989. – 236 с.
- Lipkovski, Lidia // Buzilă Serafim. Interpreți din Moldova : Lexicon encicl. (1460-1960). – Ch., 1996. – P. 264-266.
- Lipkovski, Lidia // Calendar National 2004. – Ch., 2004. – P. 141-142.
- Lipkovski, Lidia // Chișinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 290-291.
- Lipkovski, Lidia // Femei din Moldova : encicl. – Ch., 2000. – P. 173-174.
- Lipkovski, Lidia : [schiță biogr.] //Literatura și arta Moldovei: encicl. : [în 2 vol]. – Ch., 1985. – Vol 1. – P. 386. – Cu caract. chir.
- Lipkovski, Lidia // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 445.
- Privighetoarea nistreană // Ceaicovschi Gleb. Cântăreți celebri: (Din trecutul muzical al Moldovei). – Ch., 1973. – P. 33-45. – Cu caract. chir.
- Липковская, Лидия // Котляров Б.Я.. Из истории музыкальных связей Молдавии, Украины, России. – К., 1966. –C. 88-92.