Liga a IV-a
Liga a IV-a este al patrulea eșalon fotbalistic din România. Competițiile se dispută la nivel județean și sunt organizate de fiecare asociație județeană în parte.
| ||||
Sport | Fotbal | |||
Organizator | AJF | |||
Înființat(ă) în | 2007 | |||
Alte nume | Divizia D | |||
Nr. de ediții | 14 | |||
Periodicitate | anuală | |||
Data începerii | 1968 | |||
Participanți | 41 ligi județene + Liga a IV-a București | |||
Cele mai multe trofee | 100 | |||
Promovare în | Liga a III-a | |||
Retrogradare în | Liga a V-a | |||
Nivelul ierarhic în sistemul fotbalistic | Nivelul al 4-lea | |||
Cupe locale | Cupa României Supercupa României | |||
Site oficial | Portalul Asociațiilor Județene de Fotbal din România | |||
Pentru ediția actuală, vedeți : Liga a IV-a 2021-22 | ||||
Modifică date / text |
Istoric și format
modificareCampionatul Regional de Fotbal al României
modificarePână la înființarea sistemului divizionar, campionatul regional de fotbal al României era ultimul nivel fotbalistic al țării. A luat ființă odată cu reunirea tuturor regiunilor istorice din 1920 după tratatul de la Paris. A funcționat ca liga a doua la începutul anilor 30, iar după înființarea Diviziei B în 1934, ca a treia treaptă a fotbalului românesc. Din sezonul 1936-37 când e înființată Divizia C, devine Divizia D.
Începând cu anul 1950, Republica Populară Română a fost reorganizată administrativ și teritorial în regiuni și raioane[1], fiecare regiune având propriul campionat de fotbal. Între 1950-1956 și 1960-1963 a fost al treilea eșalon al sistemului de ligi ale fotbalului românesc, Divizia C fiind desființată în acele două perioade.
Campionatul județean
modificareÎn 1968, odată cu noua reorganizare teritorială a țării pe județe,[2] competiția a fost redenumită Campionatul județean. Din sezonul 1992-1993 a purtat numele de Divizia C - Faza județeană. Din sezonul 1997-1998 a fost cunoscută sub numele de Divizia D.
Din sezonul 2006-2007 devine Liga a IV-a. Liga a IV-a este organizată în 42 de serii conduse de 41 de asociații județene și asociația municipală București. FRF a organizat cele 42 de asociații în 7 regiuni de câte 6 serii fiecare: Nord–Est, Nord–Vest, Centru, Vest, Sud–Vest, Sud, Sud-Est.
Asociațiile județene de fotbal aleg fiecare în parte sistemul competițional de desfășurare și numărul de echipe care participă. În România cel mai des utilizat este sistemul tur-retur cu o singură serie, dar mai sunt și unele asociații care preferă câte 2 sau chiar 4 serii urmând ca învingătoarele seriilor să se întâlnească între ele la un play-off pentru desemnarea campioanei. Numărul de echipe diferă de la județ la județ.
Cel mai mic număr de echipe se găsește la AJF Mureș: o serie cu doar 8 echipe care joacă sistemul scoțian, adică se întâlnesc între ele de 4 ori. Cel mai mare număr de echipe îl are AJF Vrancea cu un număr de 27 de echipe.
Câștigătoarele campionatelor județene se întâlnesc prin tragere la sorți în urma criteriilor geografice pe teren neutru la un meci de baraj pentru accederea în Liga a III-a.
Denumirile de-a lungul timpului
modificareNume | Perioada |
---|---|
Campionatul Regional de Fotbal al României | 1920–32, 1936-42, 1946-68 |
Campionatul județean | 1968–1992 |
Divizia C - Faza județeană | 1992–1997 |
Divizia D | 1997–2006 |
Liga a IV-a | 2006–prezent |
Ligile județene
modificare
|
|
|
|
|
|
|
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ „Reorganizările teritoriale ale României de la 1918 încoace”. hotnews.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Controversele ultimei reorganizări administrativ-teritoriale”. adevarul.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificare
Acest articol despre sport este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |