Wikipedia

Lika Yanko

pictoriță bulgară
Lika Yanko
Date personale
Nume la naștereEvangjelia Grabova și Evanghelia Grabova Modificați la Wikidata
Născută[1] Modificați la Wikidata
Sofia, Regatul Bulgariei Modificați la Wikidata
Decedată (73 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Sofia, Bulgaria Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipneumonie Modificați la Wikidata
Cetățenie Bulgaria Modificați la Wikidata
Ocupațiepictoriță Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
StudiiNaționalna hudojestvena akademia[*][[Naționalna hudojestvena akademia (institution of higher education in Sofia, Bulgaria)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lika Yanko, născută ca Evangelia Grabova, (în bulgară Лика Янко; n. , Sofia, Regatul Bulgariei – d. , Sofia, Bulgaria) a fost o artistă bulgară născut la Sofia.[2][3][4][5] Este fiica unor imigranți din Albania care s-au mutat în Bulgaria în 1920.[6] Picturile ei sunt renumite pentru natura lor abstractă și utilizarea materialelor găsite (mărgele, nasturi, funii de cânepă, nuci, sticlă, pietricele).[2][7][8][9]

Biografie

modificare

Lika Yanko s-a născut în capitala Bulgariei, Sofia, la 19 martie 1928 ca Evangelia Grabova, tatăl ei Lazar Yankov Grabova (nativ din Grabova) era o persoană publică albaneză și președinte al Uniunii Societăților Culturale Albaneze din Bulgaria (Dashira), iar mama ei era din satul Lunga, comuna Pogradec.[2]

 
Timbru poștal albanez din 2009 cu Lika Janko

A studiat la Colegiul Francez din Sofia, unde a făcut cunoștință cu opera unor artiști ca Paul Cézanne, Vincent van Gogh, Paul Gauguin, care i-au influențat arta.[10] În 1946 s-a alăturat Academiei Naționale de Arte (în bulgară: Национална художествена академия) studiind pictura la clasele prof. Deciko Uzunov⁠(d) și prof. Ilia Petrov, dar nu a absolvit niciodată. În acea perioadă, opera ei a fost întâmpinată cu critici și rezistențe atât din partea autorităților statului, cât și din partea preferințelor estetice ale profesorilor săi și ale altor pictori contemporani.[11]

 
Placă memorială în Sofia, bd. Dondukov nr. 25

Picturile ei sunt frecvent colorate, deși culoarea albă este predominantă sau ușor de remarcat deoarece, conform pictoriței, aceasta este culoarea lui Dumnezeu. Pânzele ei încapsulează adesea mărgele, nasturi, funii de cânepă, nuci, sticlă, pietricele.[2]

Prima ei expoziție personală a avut loc la Sofia în 1967, dar picturile au fost considerate ca avangardă și expoziția a fost închisă la câteva zile după deschidere.[2][6] Yanko a continuat să picteze, dar nu și-a expus pânzele până în 1981, când a fost invitată personal la o expoziție de Liudmila Jivkova, fiica lui Todor Jivkov.[6] La mijlocul anilor 1970 și mai târziu în anii 1980, picturile ei au început să fie cumpărate de ambasadele străine și au intrat în atenția galeriilor europene. În 1989 a primit Premiul Sofia.[12]

Yanko a avut doar 7 expoziții în timpul vieții.[6][13] Ea a murit la 22 iunie 2001 la Sofia din cauza unei pneumonii, la doar câteva zile după vernisajul ultimei sale expoziții, în Galeria Cavalet din Varna.[10]

Recunoaștere postumă

modificare

În decembrie 2008, cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de existență, Galeria Cavalet din Varna a anunțat înființarea unui premiu cu numele Lika Yanko. Premiul este acordat o dată la doi ani, la 11 mai. Prima câștigătoare a fost Dora Kancieva.[14]

Note

modificare
  1. ^ a b Lika Janko, The Fine Art Archive, accesat în  
  2. ^ a b c d e Tsankova, Diana (). „Lika Yanko – God breathes behind the whiteness of her works”. Radio Bulgaria. Accesat în . 
  3. ^ „Мария Попова - Лика Янко”. liternet.bg. Accesat în . 
  4. ^ Аврамов, Димитър. „Приказният свят на Лика Янко | Портал за култура, изкуство и общество” (în bulgară). Accesat în . 
  5. ^ Кавалет, Галерия. „Лика Янко, за легендата - отблизо” (în bulgară). Галерия Кавалет. Accesat în . 
  6. ^ a b c d „Лика Янко не се разделя с любимите си картини - Standart / news.com”. web.archive.org. . Arhivat din original la . Accesat în .  Lika Yanko nu se desparte de picturile ei preferate Ultima expoziție a marelui artist bulgar radiază dragoste și poezie
  7. ^ Dimitrova, Svetlana (). „Lika Yanko's sacral world”. Radio Bulgaria (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ Димитър Аврамов. Лика Янко, София: Център за изкуства „Сорос“, 2000, 76 стр.
  9. ^ Кремена Зотова. В света на Лика Янко, София: Народна библиотека „Св. св. Кирил и Методий“, 2004
  10. ^ a b „Lika Yanko 50 since the first solo exhibition of Lika Yanko”. Nuance Art Gallery. . Accesat în . 
  11. ^ „Lika Yanko (1928-2001)”. Nuance Art Gallery (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ „Lika Yanko (1932-2001)”. Art Price Bulgaria (în bulgară). Accesat în . 
  13. ^ Krumova, Lucy (). „Лика Янко не се разделя с любимите си картини (Lika Yanko does not part with her favorite paintings)”. Стандарт (în bulgară). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Valery Postarov, „Dora Kancheva cu primul premiu „Lika Yanko" Arhiva originalului din 2016-08-11 la Wayback Machine ., knigite.bg”. web.archive.org. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  • Conținutul din această editare este tradus din articolul Wikipedia existent în limba bulgară la Lika Yanko; vezi istoricul său.

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lika_Yanko&oldid=16200156