Limba kazahă
Kazahă қазақ тілі қазақша qazaq tĭlĭ قازاق تىلى | |
Vorbită în | Kazahstan, China, Mongolia, Afganistan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan, Rusia, Iran |
---|---|
Regiuni | Asia centrală |
Număr de vorbitori | 11 milioane |
Sistem de scriere | Alfabetul kazah (chirilic, latin, perso-arabic) |
Clasificare | |
Limbi turcice
| |
Statut oficial și codificare | |
Limbă oficială în | Kazahstan |
Organ de reglementare | - |
ISO 639-1 | kk |
ISO 639-2 | kaz |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | kaz[1] |
SIL | - |
Răspândire în lume | |
dark blue: regions where Kazakh is the language of the majority; light blue: regions where Kazakh is the language of a significant minority | |
Puteți vizita Wikipedia în Kazahă. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Limba kazahă (în kazahă qazaq tĭlĭ, cu alfabet latin: قازاق تءىلءي, cu alfabetul chirilic: қазақ тілі, cu alfabetul arab: قازاق تءىلءي) este o limbă altaică, membră a grupului vestic al limbilor turcice. Kazaha este răspândită mai ales în Kazahstan. Mai este vorbită în Rusia, în regiunea autonomă chineză Xinjiang și regiunea Bajan-Ölgii-Aimag din Mongolia, având un număr total de vorbitori estimat la 11,5 milioane.
Vorbitorii de limba kazahă au fost forțați să folosească alfabetul chirilic încă din vremea lui Stalin.
În octombrie 2017 președintele kazah decreta tranziția către folosirea alfabetului latin până în 2025.
Tabele de alfabete
modificareChirilic curent |
Chirilic misionarului |
Latin Janalif |
Latin pinyin |
Alfabet arab |
AFI |
---|---|---|---|---|---|
Аа | Аа | Aa | Aa | ا | /a/ |
Әә | Ӓӓ | Əə | Əə | ٴا | /æ/ |
Бб | Бб | Bʙ | Bb | ب | /b/ |
Вв | Уу | Vv | Vv | ۆ | /v/ |
Гг | Гг | Gg | Gg | گ | /ɡ/ |
Ғғ | Гг | Ƣƣ | Ƣƣ | ع | /ɣ/ |
Дд | Дд | Dd | Dd | د | /d/ |
Ее | Ее | Ee | Êê | ه | /e/, /je/ |
Ёё | Йо йо | يو | /jo/, /jø/ | ||
Жж | Жж | Çç | Jj | ج | /ʒ/ |
Зз | Зз | Zz | Zz | ز | /z/ |
Ии | Ии | Jj (1928-38) Ii (1938—40) |
Yy | ي | /ɯj/, /ɪj/ |
Йй | Йй | Yy | ي | /j/ | |
Кк | Кк | Kk | Kk | ك | /k/ |
Ққ | Кк | Ⱪⱪ | ق | /q/ | |
Лл | Лл | Ll | Ll | ل | /l/ |
Мм | Мм | Mm | Mm | م | /m/ |
Нн | Нн | Nn | Nn | ن | /n/ |
Ңң | Ҥҥ | Ꞑꞑ | Ng ng | ڭ | /ŋ/ |
Оо | Оо | Oo | Oo | و | /o/, /o/ |
Өө | Ӧӧ | Ɵɵ | Ɵɵ | و | /ø/ |
Пп | Пп | Pp | Pp | پ | /p/ |
Рр | Рр | Rr | Rr | ر | /r/ |
Сс | Сс | Ss | Ss | س | /s/ |
Тт | Тт | Tt | Tt | ت | /t/ |
Уу | Уу | Vv (1928-38) Uu (1938—40) |
Ww | ۋ | /w, /ɤw/, /yw/, /ɯw/, /ɪw/ |
Ұұ | Уу | Uu (до 1938) Ŭŭ (1938—40) |
Uu | وُ | /ɤ/ |
Үү | Ӱӱ | Yy | Üü | وُ | /y/ |
Фф | Ff | Ff | ف | /f/ | |
Хх | Хх | Xx | Hh | ح | /x/ |
Һһ | Хх | Hh | Ⱨⱨ | ھ | /h/ |
Цц | Тс тс | تس | /ʦ/ | ||
Чч | Тш тш | چ | /ʧ/ | ||
Шш | Шш | Cc | Xx | ش | /ʃ/ |
Щщ | Шш шш | شش | /ʃʃ/ | ||
Ъъ | |||||
Ыы | Ыы | Ьь | Ee | ى | /ɯ/ |
Іі | Ии | Ii (1928-38) Jj (1938—40) |
Ii | ى | /ɪ/ |
Ьь | |||||
Ээ | Ее | يه | /e/ | ||
Юю | Йу йу | يۋ | /jɤ/, /jy/ | ||
Яя | Йа йа | يا | /ja, /jæ/ |