Limbaj de programare
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Un limbaj de programare este un limbaj formal de expresii și reguli (sau tehnici) valide de formulare a instrucțiunilor pentru un computer. Un limbaj de programare are definite un set de reguli sintactice și semantice[1]. El dă posibilitatea programatorului să specifice în mod exact și amănunțit acțiunile pe care trebuie să le execute calculatorul, în ce ordine și cu ce date. Specificarea constă practic în întocmirea/scrierea programelor necesare ("programare").
CategoriiModificare
- După paradigma programării
- După nivelul de abstractizare (care printre altele corespunde cu ușurința cu care programele pot fi citite și înțelese de către programatori):
- limbaje de generația întâi: limbajele cod-mașină (limbaje mașină)
- limbaje de generația a doua: limbajele de asamblare
- limbaje de generația a treia: limbaje de nivel înalt[2], cum ar fi C-ul (și toate derivatele sale: C++, Java, ...), Pascal, Fortran ș.a.
- limbaje de generația a patra: limbajele neprocedurale, orientate pe rezolvarea unei anumite clase de probleme: SQL [3] ș.a.
- limbaje de generația a cincea: limbaje utilizate în domenii precum logica fuzzy, inteligența artificială sau și rețelele neuronale: Prolog, LISP ș.a.
- După vechime
ExecuțieModificare
Pentru executarea unui program scris într-un limbaj oarecare, există, în principiu, două abordări: compilare sau interpretare. La compilare, compilatorul transformă programul-sursă în totalitatea sa într-un program echivalent scris în limbaj mașină, care apoi este executat. La interpretare, interpretorul ia prima instrucțiune din programul-sursă, o transformă în limbaj mașină și o execută; apoi trece la instrucțiunea doua și repetă aceleași acțiuni ș.a.m.d.[5]
Unele limbaje se pretează bine la compilare; de exemplu limbajele clasice: Pascal, Fortran, C. Altele sunt cu predilecție interpretate, de ex. BASIC, PHP, SQL. Multe limbaje moderne combină compilarea cu interpretarea: codul sursă este compilat într-un limbaj binar numit bytecode, care la rulare este interpretat de către o mașină virtuală. De remarcat faptul că unele interpretoare de limbaje pot folosi compilatoare așa-numite just-in-time, care transformă codul în limbaj mașină chiar înaintea executării.
Listă de limbaje de programareModificare
Limbaje generaleModificare
Limbaje care pot fi folosite (cel puțin teoretic) la rezolvarea oricărui tip de probleme:
- TEO (Basic)
- Alen (variantă modificată a limbajului TEO)
- BASIC (QuickBasic, GW-BASIC, Visual Basic)
- C
- C++
- C#
- Clips
- Cobol
- D
- Fortran
- Haskell
- Java
- JavaScript
- LISP
- Pascal (și ObjectPascal, folosit de Borland Delphi)
- Perl
- PHP
- Prolog
- Python
- Ruby
- Seed7
- Scriptol
- Tcl/TK
- MATLAB
- SmallTalk
- Borland Delphi
- Algol
- Simula
Limbaje specificeModificare
Limbaje cu un scop bine definit - de obicei interacțiunea cu un anumit program sau sistem.
- ActionScript - limbajul de scripting folosit de Adobe Flash
- ASP (și ASP.NET) - pentru scripting web
- FoxPro (FoxPro, Visual FoxPro)
- MIVA SCRIPT
- SQL - pentru interacțiunea cu bazele de date relaționale
Legături externeModificare
| Wikibook Regal:Programmierung are o pagină despre subiectul: Programmierung |
- 99 Bottles of Beer (engleză)
NoteModificare
- ^ http://www.computerhope.com/jargon/p/proglang.htm Arhivat în , la Wayback Machine. Limbaj de programare
- ^ „High Level Language”.
- ^ Is SQL a legitimate programming language? http://www.techrepublic.com/article/is-sql-a-legitimate-programming-language/
- ^ Cade Metz (07 iulie 2014). „The Next Big Programming Language You've Never Heard Of”. Wired (revistă). Condé Nast. Accesat în 25 iulie 2014. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ http://www.programmerinterview.com/index.php/general-miscellaneous/whats-the-difference-between-a-compiled-and-an-interpreted-language/