Limbile Podișului Nigerian

Clasificare
Limbile Podișului Nigerian
Limbi nigero-congoleze Atlantic–Congo^⁠(d) Volta–Congo^⁠(d) Benue–Congo^⁠(d) Limbile Podișului Nigerian
Statut oficial și codificare
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Cele aproximatv patruzeci de limbi ale Podișului Nigerian sunt un grup din limbile Benue-Congo vorbite de 15 milioane de oameni în zona Podișului Jos, în Kaduna de Sud, în statul Nasarawa și în zonele adiacente din centrul Nigeriei.

Cele mai vorbite sunt limbile Berom și Eggon. Majoritatea limbilor Podișului sunt pe cale de dispariție și au un număr de aproximativ 2.000-10.000 de vorbitori.^[1]

Caracteristicile definitorii ale familiei Podișului au fost publicate doar sub formă de manuscris (Blench 2008). Multe dintre aceste limbi au sisteme fonologice foarte elaborate, care îngreunează analiza lor.

Ramuri

În 2019, Blench a întocmit o listă a principalelor ramuri din familia lingvistică a Podișului, precum și locațiile lor principale (centre de diversitate).^[2]

**Distribuția ramurilor din familia Podișului**
Ramura	Locații primare
Alumică	Akwanga, statul Nasarawa
Beromică	Barkin Ladi, Jos de Nord, Jos de Sud și Riyom, Statul Plateau; Jema'a, statul Kaduna
Centrală	Jaba, Jema'a, Kachia, Kagarko, Kajuru, Kaura, Kauru și Zangon Kataf, statul Kaduna; și Bassa, Jos de Est și Jos de Nord, statul Plateau; Toro și Tafawa Balewa, statul Bauchi
Estică	Mangu, statul Plateau
Ndunică	Sanga, statul Kaduna
Ninzică	Jema'a și Sanga, statul Kaduna; Akwanga, statul Nasarawa
Sudică	Akwanga, Nasarawa Eggon, Lafia, statul Nasarawa ; Bwari, Teritoriul Capitalei Federale
Tarokoidică	Langtang North, Langtang South, Wase, statul Plateau

Limbile Podișului sunt foarte diverse din punct de vedere tipologic și lexical.^[3]

Lista de limbi

Potrivit lui Roger Blench (2018), limbile Podișului sunt următoarele:^[4]

Nord-Vest

Eda
Edra
Acro
Obiro
Kulu
Ẹjẹgha (Idon)
Doka
Ẹhwa (Iku-Gora-Ankwe)

Beromic

Berom
Buji
Cara
Iten
Shall-Zwall

Central-Vestic

Izeric
- Izere din Fobur
- Iccen, Ganàng, Fəràn
Rigwe
Zaria de Sud (acum Kaduna de Sud)
Tyapic
- Jju
- Tyap
- Gworok
- Takad (Attakar)
- Tyecarak (Kacicere)
- Sholyio
- Fantswam (Kafancan)
- Tyuku
Koro
- Ashe
- Tinɔr (Waci-Myamya)
- Idũ, Gwara
- Nyankpa-Barde
Hyamic
- Shamang
- Cori
- Hyam
- Zhire
- Shang
Giongic
- Gyong (Kagoma)
- Nɡhan (Kamanton)

Ninzic

Ninzo
Ce
Bu-Niŋkada
Mada
Numana-Nunku-Gwantu-Numbu
Ningye-Ninka
Anib
Ninkyob
Nindem
Nungu
Ayu

Ndunic

Ndun (Tari)

Aluminic

Toro, Alumu-Təsu
Hasha
Sambe

Sud

Egonic
- Eggon
- Ake
Jilic
- Jili
- Jijili

Sud-Est (?)

Fyem
Horom
Bo-Rukul

Tarokoid

Tarok
Pe (Pai)
Kwang-Ya-Bijim-Legeri
Yaŋkam (Bashar)
Sur (Tapshin)

Eloyi

Limba Nisam este o prezumtivă limbă din Podiș, vorbită cândva în satul Nince, din statul Kaduna, însă, având în vedere lipsa datelor lingvistice, nu poate fi stabilit cu exactitate locul său în familia Podișului. În 2005, exista un singur vorbitor de Nisam.^[5]

Morfologie

Prefixe nominale Proto-Podiș:^[4]

*ni- (corespunzător clasei de substantive bantu 9 *n- pentru animale și obiecte neînsuflețite)
*V- pentru persoană, *bV- pentru oameni
*N- prefixe, omorganic cu următoarea consoană
*nV- ~ *mV- (atât la singular, cât și la plural), care marchează lichide, substantive colective și substantive abstracte

Doar unele dintre limbi au clase nominale, așa cum au limbile bantu. În multe limbi ale Podișului, multe prefixe CV- fie au fost fosilizate, înlocuite cu prefixe V-, fie au dispărut cu totul.^[4] Numărul mare de consoane în multe limbi se datorează erodării prefixelor de clasă substantivală.

În limbile Podișului, adjectivele și formele posesive apar, de regulă, după substantiv.

Reconstrucții

Roger Blench^⁠(d) (2008) a propus câteva cvasi-reconstrucții Proto-Podiș:

Nr.	Dicționar	Proto-Podiș
1.	copac	#ku-kon V-kon
2.	frunze	#(g)yaNa
4.	rouă	#-myeŋe
12.	vânt	#-gbulu
21.	foame	#igbyoŋ
25.	ureche	#ku-toŋ(ɔ)
26.	gură	#ku-nyu
30.	sânul feminin	#ambɛŋ
31.	buric	#i-kumbu
32.	os	#-kupu
35.	sânge	#-(n)ji
64.	doisprezece/zece	#isok-

Numerale

Comparația numerelor în limbi individuale:^[6]

Clasificare	Limbă	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Sud	Lijili	lō̥	àbē̥	àtʃé̥	ànàró̥	àsó̥	mìnzí	mútá	rúnó̥	zàtʃé̥	zàbè̥
Beromic	Aten (Iten)	dáy	fà	tàt / tʃàt	nàːs	wí	tàːrà	nìtà	nàràs	dùːdʒàŋ	dùːbɔ̀
Beromic	Berom (Birom)	ɡwīnìŋ / (d)īnìŋ (Roots)	-bā	-tāt	-nāːs	-tūŋūn	-tī̄ː mìn	-tāːmà (5+ 2)	-rwīːt (5+ 3)	syāː-tāt (12- 3)	syāː-tāt (12- 2)
Central, Central-Sudic	Irigwe (Rigwe)	ˀzrú	ˀʍʲè	ˀt͡sʲɛ̀	ˀni	ˀt͡ɕʷòô	rít͡sʲɛ́	nat͡sʲɛ́	klaǹvà	kruvájá	ʃʷá
Central, Central-Sudic	Jju (Kaje)	əyriŋ	əhwa	ətat	ənaai	əpfwɔn	əkitat (2 x 3)	ətiyriŋ	ənaimbvwak	əkumbvuyriŋ	swak
Central, Central-Sudic	Tyap (Kataf)	əɲiuŋ/ ʒyiuŋ	əfeaŋ/ sweaŋ	ətat/ t͡sat	ənaai/ ɲaai	əfwuon/ t͡swuon	ətaa	ənatat	əninai/ ərinai	əkubunyiuŋ	swak
Nord	Ikulu (Kulu)	íńjí	íńpààlá	íńtáá	íńnāā	íńcūū	íńcúnú	tɔ́ɔ̀pāā	níǹnāā (2 x 4) ?	tɔ́ɔ̀llāā	nùkɔ̄p
Sud-Est	Fyam (Pyem)	kʲéŋ	por	táár	naas	tóón	táárin	támor	tʃínít	téres	dukút
Tarokoid	Tarok (Yergam)	ùzɨ̀ŋ	ùpàrɨ́m	ùʃáɗɨ́ŋ	ùnèɗɨ́ŋ	ùtúkún	ùk͡pə́ɗɨ́ŋ	ùfàŋʃát	ùnə̀nnè	ùfàŋzɨ́ŋtɨ́ŋ	ùɡ͡bə́pei
Vest, Nord-Vest, Hyamic	Hyam (Jabba)	ʒìnì	fe̠ri	taat	naaŋ	twoo	twaani (5+ 1) ?	twarfo (5+ 2) ?	naaraŋ (2 x 4) ?	mbwan kɔb (10 - 1)	kɔ́b
Vest, Nord-Vest, Koro	Yeskwa (Nyenkpa)	ènyí	ènvà	èntât	ènnà	èntyúò	èncí	tònvà	tóndát	tyúôrá	ókóp
Vest, Sud-Vest, A	Mada (Madda)	ɡyə̄r	ywā	tar	nlyɛ̄	tun	tānnɛ̀n	tāmɡ͡bā	tāndà	tīyār	ɡùr
Vest, Sud-Vest, A	Ninzo	jír	há	tár	nə̄(s)	ʈʷí	tānì	tāŋɡ͡bā	tāndàr	tīr(s)	wūr
Vest, Sud-Vest, A	Rukuba (Che)	ɡyín	-hàk	-tát	-nàs	-túŋ	tàiŋ	taŋbák	taːrat	taːras	uwùruk
Vest, Sud-Vest, B	Eggon (1)	ákiə́n	àhàà	àtráá	ùɲí	òtnó	ùfín (5+ 1)	àfóhà (5+ 2)	àfóté (5+ 3)	àfúúɲí (5+ 4)	ókpo
Vest, Sud-Vest, B	Eggon (2)	òrí	ɔ̀hà	ɔ̀cá	òɲì	ɔ̀tnɔ̂	ə̀fĩ́ (5+ 1)	ɔ̀fɔ́hà (5+ 2)	ɔ̀fɔ́tɛ́ (5+ 3)	ɔ̀fɔ̂ɲí (5+ 4)	ɔ̀kbɔ́

Note

^ Blench, Roger (1 ianuarie 2007), „Language families of the Nigerian Middle Belt and the historical implications of their distribution”, Jos Linguistic Circle, accesat în 1 noiembrie 2023
^ Blench, Roger (2019). An Atlas of Nigerian Languages (ediția a 4-a). Cambridge: Kay Williamson Educational Foundation.
^ Blench, Roger (1 ianuarie 2022), „Contact between West Chadic and Plateau languages: new evidence languages: new evidence”, BICCL XIII, Vienna, accesat în 1 noiembrie 2023
^ ^a ^b ^c Blench, Roger M. 2018. Nominal affixes and number marking in the Plateau languages of Central Nigeria. In John R. Watters (ed.), East Benue-Congo: Nouns, pronouns, and verbs, 107–172. Berlin: Language Science Press. doi:10.5281/zenodo.1314325
^ Blench, Roger M. (2012). „Akpondu, Nigbo, Bəbər and Nisam: moribund or extinct languages of central Nigeria Babur” (PDF). Accesat în 1 noiembrie 2023.
^ Chan, Eugene (2019). „The Niger-Congo Language Phylum”. lingweb.eva.mpg.de. Accesat în 1 noiembrie 2023.

[Blench2007-1] Blench, Roger (1 ianuarie 2007), „Language families of the Nigerian Middle Belt and the historical implications of their distribution”, Jos Linguistic Circle, accesat în 1 noiembrie 2023

[2] Blench, Roger (2019). An Atlas of Nigerian Languages (ediția a 4-a). Cambridge: Kay Williamson Educational Foundation.

[West_Chadic_Plateau-3] Blench, Roger (1 ianuarie 2022), „Contact between West Chadic and Plateau languages: new evidence languages: new evidence”, BICCL XIII, Vienna, accesat în 1 noiembrie 2023

[Blench2018-4] Blench, Roger M. 2018. Nominal affixes and number marking in the Plateau languages of Central Nigeria. In John R. Watters (ed.), East Benue-Congo: Nouns, pronouns, and verbs, 107–172. Berlin: Language Science Press. doi:10.5281/zenodo.1314325

[5] Blench, Roger M. (2012). „Akpondu, Nigbo, Bəbər and Nisam: moribund or extinct languages of central Nigeria Babur” (PDF). Accesat în 1 noiembrie 2023.

[6] Chan, Eugene (2019). „The Niger-Congo Language Phylum”. lingweb.eva.mpg.de. Accesat în 1 noiembrie 2023.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]