Listă de Gau-uri medievale

Gau (pl. Gaue) este un substantiv comun german, cu traducerea „ținut”, „regiune”. A fost și numele unei unități administrativ-teritoriale medievale.

↑ 0–9 A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z ↓

A

Aachengau - o expresie din sec. al XI-lea pentru teritoriul (landul) din jurul orașului Aachen
Aargau - atestat în anul 763; nu e Regiunes identic cu terrmenul din Elveția Canton Aargau
Ahrgau - Regiunea Ahr în nordul landului Renania-Palatinat
Affagau - Regiunea Zwiefalten, Riedlingen, Hayingen
Agradingau - Regiune în nordul landului Emsland și o parte din Olanda (Westerwolde), între Aschendorf și Meppen
Albgau, de asemenea Alpgau - în Südbaden între Wutach, Schwarzwald, Rinul Superior și Baar, numit după pârâul Alb
Albuinsbar în Südwürttemberg la Ehingen (Donau)
Albegau^[1] pe Meurthe (afluent al lui Mosel)
Allgäu - Bavaria de sud și Baden-Württemberg de est, azi:
- Oberallgäu (die Allgäuer Alpen și deren unmittelbares Vorland).
- Unterallgäu (cu regiunea deluroasă din nord).
- Ostallgäu (în Oberbayern).
- Westallgäu (mit o parte din zona Lindau și Ravensburg, Altdistrict Wangen).
Altgau, la Bad Tennstedt și Großfurra
Alzettegau^[1] pe Alzette în Luxemburg
Ambergau - Landschaft nord-vest de des Harzes în zona Nette zona Bockenem
Ammergau - în Oberbayern
Ammergau (Niedersachsen) - azi Ammerland
Angerngau - nord-vest de Ittergau
Anglachgau - die Rinebene (malul drept al Rinului) între Rastatt și Mannheim
Antisengau
Apphagau - în Schwaben
Ardennengau - în Länderdreieck Germania, Belgia, Luxemburg
Arfeld
Argengau - Regiunea Argen la nord-est de malul lui Bodensee
Aringo
Aschfeld
Astfala (de asemenea Astfalia, Hastfala, Ostfalengau) - la nord de Hildesheim, la vest de Braunschweig în Westfalia de est în Niedersachsen
Attergau - în Oberösterreich
Auelgau - la sud de Bonn, Siebengebirge
Augangau
Augau - în Niedersachsen, pe Weser la Höxter, la vest de Nethegau
Augstgau (Bavaria) - zona Augsburg și la Lech
Augstgau -Razona la sud de Rin mai sus de Basel, și Augst
Avalgau

B

Bachgau
Badanachgau
Balsamgau (Gau Balcsem, în Sachsen-Anhalt)
Baringau ( între Tullifeld și Grabfeld Ronul mijlociu la vest de Meiningen)
Balvengau - nu se poate localiza regional
Betuwe (in Gelderland, Olanda)
Bardengau (Regiune zona Lüneburg)
Bargengau (zona Biel și Bern în Elveția)
Bertoldsbaar sau Berchtoldsbaar (zona 740; de la Nagold până la Schwenningen)
Bitgau^[1] (Südeifel zona Bitburg, nachVicus Beda, azi Bitburg)
Binagau, de asemenea Bunnahagau (pe Vils și Isar)
Bliesgau^[1] pe Blies (afluent al lui Saar)
Bonngau (zona Bonn)
Borgelngau - nu se poate localiza regional
Gau Bracbanti în Westfalia
Breisgau (Baden de sud)
Brettachgau (zona Heilbronn, Baden-Württemberg)
Brukterergau
Buchonia (in zona între Rhön, Spessart și Vogelsberg)
Buchsgau (Elveția, de nord între Jura și Aare)
Gau Budissin (Bautzen)
Bukkigau în districtul Schaumburg, Niedersachsen (Bukki germ.veche pentru Buche (fag))
Bunnahagau vezi Binagau
Bulderngau - nu se poate localiza regional
Burichingagau (pe limba șvabă Alb, zona sudică Reutlingen, la nord de Sigmaringen)
Bursibant (zona Rine în Münsterland)

C

Chiemgau (Oberbayaern)
Gau Chutizi (zona Leipzig)
Gau Ciervisti (se poate considera Gau Zizizi, la confluența dintre Elba și Saale azi Zerbst)
Gau Circipani, zona lacului Teterower în Mecklenburg-Vorpommern
Gau Coledizi (Sachsen-Anhalt) între Halle și Köthen

D

Gau Daleminzi (la Meissen)
Derlingau (sau Darlingau, la est de la Braunschweig)
Dersagau (sau: Dersigau) între Vechta și Damme (Dümmer)
Gau Desseri (sau Dasseri), pe Dosse
Deutzgau (malul drept al Rinului zona Köln, pe malul stâng se afla Kölngau)
Dobnagau în Vogtland
Donaugau (regiunea sau zona Straubing și Deggendorf în Bavaria)
Drachgau (la Schwäbisch Gmünd)
Dreingau (in Münsterland, triunghiul dintre între Greven, Lippstadt și Lünen)
Dreinigau în Sachsen
Drentgau în Westfalia
Gau Ducharin (de asemenea Thucharin sau Tucherini), zona Teuchern în Sachsen-Anhalt
Düffelgau (im zona Kleve, din depresiunea Willibrord, urcă spre Betuwe sau Hattuariergau)
Duisburggau
Durgouwes vezi Mürztalgau
Duriagau în Schwaben

E

Eichelgau^[1] pe Eichel (rechter ZurâuSaar)
Eichsfeld cu Untergau Onsfelt
Eifelgau (Eifelul de nord-vest)
Einrichgau la Katzenelnbogen
Elsenzgau (RegiuneElsenz în Nordbaden)
Elsgau (Ajoie, în Nordul Cantonului Jura)
Emsgau (pe gura de vărsare a lui Ems)
Engersgau (malul drept al Rinului Mijlociu și în Westerwald)
Enggau
Gau Engilin în Turingia centrală la vest de Unstrut
Ennstalgau (steirische Ennstal cu Văile laterale și Ausseerland)
Enzgau în Württemberg de nord pe Enz
Erchgau în Südwürttemberg, pe Dunăre la Munderkingen
Erdagau în terrmenul din Lahn-Dill-district/Hessen
Eriggau
Ertgau, de asemenea Eritgau

F

Flachgau ( o parte din Landul Salzburg), nu era Gau medieval s-a format mai târziu.
Gau Flenithi sau Flenithigo bzw. Flenthigau - în Regiunea Gandersheim/Winzenburg
Filsgau în Schwaben pe Fils
Flutwidde (de asemenea Flutwide, Flotwito sau Flotwede) în tringhiul Celle, Burgdorf și Peine în termenul din Niedersachsen.
Folkfeld în Franken
Folkoltsbar în Südwürttemberg, pe Dunăre la Obermarchtal
Frickgau între Rin și Aare zona Frick
Friesach (im N Kärntens, de asemenea Regiunea sau zona Murau, St. Lambrecht și Neumarkt/Graslupp/Graslab în terrmenul din Steiermark)
Friesenfeld
Frithenigau

G

Gandesemigau
Gartachgau în Württemberg de Nord pe Gartach /Leinbach
Gäu (Baden-Württemberg)
Gäu (in Canton Solothurn)
Genfer Gau (Elveția)
Gerbercensis^[1] Name nur în lateinischer Form überliefert, nordla vest de Metz pe Orne
Germar-Mark (de asemenea Germara-Mark) în Hessen de est și Turingia
Gillgau (pe Rinul Inferior la vest de Köln, numit și Kölngau)
Glehuntare în Schwaben
Glemsgau în Nordwürttemberg pe Glems
Goe aufHamel, la nord de Hameln
Gollachgau
Goßfeld în Franken
Gotzfeldgau, probabil în hessen sud
Grabfeld sau Grabfeldgau (la granița dintre Bavaria și Turingia, Schweinfurt.)
Grönegau la Osnabrück
Gudingau sau Gud(d)ingo, zona Elze în Saaletal până la Leine
Gau Gunzwiti, la vest de Traisen în Niederösterreich

H

Haduloha, laLanden Hadeln și Wursten (vezi Geschichte de la Hadeln și Wursten)
Haigergau (zona Haiger, un Untergau Oberlahngau)
Haistergau în Oberschwaben
Hamaland
Harzgau (der Harz)
Hasegau zona Löningen în Münsterland
Haspengau (in Belgien, între Lüttich și Hasselt)am linken Maasufer)
Hassegau (între Mansfeld, Naumburg (Saale), Halle și Wettin)
Hassgau (die Hassberge în Unterfranken)
Hastfalagau (de asemenea Astfalia, Hastfala, Ostfalengau) - la nord de Hildesheim, la vest de Braunschweig în Ostfalen în terrmenul din Niedersachsen
Hattenhuntare (789, district Hechingen ohne Killertal și Alborte, cu Steinlachgemeinden până la Dußlingen)
Hatterungau (NiederRin)
Hattuariergau (entlangNiers, cu Gennep și Geldern)
Hegau (Südwürttemberg)
Heilangau ( Bremervörde, Buxtehude, Harburg, Stade etc.)
Helmegau, la Wallhausen și Kelbra și de la Kleinwangen până la zur Saale
Hengistgau (Weststeiermark, Zentrzona Hengistburg/Hengsberg)
Hennegau (Hainaut, Hennegouw, în Belgien)
Hessengau/Hessigau
- fränkischer Hessengau zona Fritzlar și Kassel
- sächsischer Hessengau în östlichen Westfalia și südlichen Niedersachsen
Hettergau
Hlidbeki-Gau, de la Lübbecke în Westfalia până la zzona Dümmer
Gau Hrecwiti în Westfalia
Hunsrückgau
Huosigau în Bavaria
Husitingau (de asemenea Utisigau), zona Weimar
Huygau în ehemaligen Königreich Lothringen

I

Iffgau (Regiune südlich des Steigerwaldes, Franken)
Ingeringgau (de asemenea Undrimagau, Regiune zona Knittelfeld și Judenburg, cursul superior Murtal)
Illergau în südöstlichen Baden-Württemberg și süd-vest în Bavaria
Isengau pe Isen în Südosten OberBavarias
Itongau^[1] pe oberen Nied (linker ZurâuSaar)
Ittergau (Nithersi) pe mittleren Eder

J

Jagstgau pe unteren Jagst
Jaun (Gft) (Jauntal, Kärnten, în SO până la Windisch-Graz/Slovenj Gradec și drauabwärts până la zzona Wölka/Velka- și Tschermenitzen/Crmenica-Graben reichend)
Jülichgau (zona Jülich, sud-vest de Renania de Nord)

K

Karosgau^[1] (Eifel zona Prüm)
Keldachgau (Düsseldorf, Mettmann, o parte din e Solingens, die spätere Grafschaft Berg)
Kelsgau (Regiune în Umfeld des Landdistrictes Kelheim)
Kimmen (de asemenea Kinhem, Kinnin, Kemmenerland, Kennemerland), în Friesland
Kinziggau (das RegiuneKinzig în Hessen)
Klettgau (Südbaden, NordElveția)
Knetzgau
Kölngau (linksRinisches Regiune zona Köln, rechtsRinisch se aflaDeutzgau)
Königssondergau (de asemenea Königssundragau sau Königssundern), des Königs besonderer Gau, zona Wiesbaden
Kraichgau (Nordbaden)
Kroatengau (de asemenea Gau Chrowati, das Glantal zona Sankt Veit pe Glan și das Krappfeld nö. de la St. Veit (Kärnten))
Künziggau (de asemenea als Künzinggau, Quinzinggau, Chunzengau bezeichnet, Regiune pe Vils și Rott, südla vest de Passau) (Landgericht Landau-Osterhofen)
Kützgau (vom Zülpichgau abgespalten, einzige Erwähnung în Jahr 898)

L

Largau
Laargau linksWeser la Hoya
Lahngau (das RegiuneLahn în Hessen cu Gießen, Marburg și Wetzlar, die StammlandeKonradiner)
- Niederlahngau sau Unterlahngau (zona Limburg)
- Oberlahngau (zona Marburg)
Längwitzgau în Turingia
Leinegau (das Regiuneunteren Leine, de asemenea Loingau)
Leobengau (Regiune zona Leoben, Steiermark)
Lerigau (Niedersachsen, westlichmittleren Hunte până la über die obere Soeste hinaus)
Liergau (de asemenea Liergewe, Leraga, Gau Lera sau Leragau; între Fuhse și Oker)
Liesgau în Südniedersachsen, westl. Harzvorland
Gau Liezizi
Linzgau (südliches Baden-Württemberg)
Lobdengau (östlich de la Mannheim, la nord de Heidelberg) la Ladenburg
Lochtropgau (im Sauerland, în ehemaligen Amt Fredeburg, NRW)
Loingau între unterem Leinetal șiHohen Heide în Niedersachsen
Lommegau (das Regiune zona Namur)
Lommatschgau în Belgien?
Lungau ( o parte din des Landes Salzburg)
Lurngau (regiunea zona Spittal pe Drau în Kärnten. Siehe de asemenea Matrei în Hochmittelalter)
Lüttichgau (das Regiune zona Lüttich

M

Maasgau, westlichMaas zona Maastricht
Maifeld
Maingau (früher Monichgowe zona Aschaffenburg, Dieburg și Frankfurt la Main) spätere Bezeichnungen
- Bachgau
- Rodgau (Gau)
Marstemgau (zona Hannover)
Mattiggau în Innviertel (Oberösterreich) zona Mattighofen
Mayenfeldgau (Osteifel), siehe Maifeld
Methingau^[1] (frz. Matois, das Pays haut între Longwy și Briey)
Metzgau^[1] (das nähere UmlandStadt Metz)
Milzan, de asemenea Milsini, în Regiune terrmenul din Oberlausitz
Moringen
Moselgau^[1] (pe Mosel la Thionville)
Mühlgau (între Maas și Niers)
Mulachgau
Munachgau
Munderkinger Gau/Muntariche Huntare în Südwürttemberg la Munderkingen
Munigiseshuntare (zona Münsingen (Württemberg))
Gau Murizzi (pe Müritz)
Murrgau în Nordwürttemberg pe Murr
Mürztalgau, Durgouwes (steirisches Mürztal cu Seitentälern și Mariazeller Land)

N

Nabelgau în Turingia
Nahegau^[1] pe Nahe
Neckargau
Gau Neletizi
Netgau (= Nethegau)
Nethegau zona Brakel și Bad Driburg în Westfalia
Netragau
Nibelgau (südöstliches Baden-Württemberg)
Niddagau (RegiuneNidda în Mittelhessen zona Friedberg și Bad Homburg vorHöhe)
Niebelgau (südöstliches Baden-Württemberg) sau în Rinland-Pfalz?)
Niederlahngau zona Limburg
Niedgau^[1] pe Nied (linker ZurâuSaar)
Nielitizi
Nisangau (Gau Nisane) (südlich de la Dresden)
Gau Nizizi (Regiune între Elbe, Mulde și Schwarzer Elster)
Nithersi (= Ittergau) pe mittleren Eder
Nordgau (Bavaria nördlichDonau)
Nordgau în Elsaß,spätere Unterelsass
Nordthüringgau (de asemenea NordTuringiagau)
Norital (Inntal, Wipp- și Eisacktal)

O

Oberlahngau
OberRingau (Südhessen, nu e zu verwechseln cuoberen Ringau zona Eltville)
Ochsenfurter Gau (zona Ochsenfurt în Unterfranken)
Odangau (zona Villip, Werthhoven, Oedingen și Unkel, links- și rechtsRinisch, în 9. sec. belegt, danach auf Bonngau, Ahrgau și Auelgau aufge o parte din t)
Orlagau la Saalfeld în Turingia
Ortenau (de asemenea Mortenau, Mittelbaden)
Gau Osterwalde (Altmark)
Osterburg-Gau în Weserbergland
Ostergau în Turingia

P

Padergau, la Paderborn
Perfgau (im GrenzRegiune de la Hessen și Renania de Nord, în Landdistrict Marburg-Biedenkopf)
Pfinzgau (pe Pfinz östlich de la Karlsruhe)
Pfullichgau (ab 937; Pfullingen, Lichtenstein (Württemberg), Engstingen)
Phirnigau
Pinzgau ( o parte din des Landes Salzburg)
Gau Plisni (Pleißenland)
Plumgau heutiger Spessart
Gau Polabi, zona Ratzeburg
Pongau ( o parte din des Landes Salzburg)
Prättigau (Val Pratens, în Canton Graubünden)
Gau Puonzowa zona Zeitz
Gau Pustertal, Pustertal

Q

Gau Quesizi (zona die Burg Eilenburg în Landdistrict Delitzsch în Sachsen)
Quinzinggau (siehe Künzinggau)

R

Radenzgau (Oberfranken)
Rammachgau (nördliches Oberschwaben)
Rangau (zona Nürnberg)
Rebgau (in Oberösterreich)
Ringau (zona Wiesbaden și Darmstadt)
Riesgau (zona Nördlingen)
Ringgau
Ripuariergau (südwestlich Bonn cu Rinbach și Münstereifel)
Rittigau (zona Northeim, Südniedersachsen)
Gau Rizani
Rizzigau^[1] lat. Pagus Reciensis nachVicus Ricciacum la Dalheim 10 km la vest de Remich în Luxemburg
Rosselgau^[1] pe Rossel (linker ZurâuSaar)
Rottgau, de asemenea Rotagau bzw. Rottachgau (zona Passau)
Rurgau (das RegiuneRur în Renania de Nord în Region Aachen)
Ruhrgau (das heutige RuhrRegiune)
- Achtung: Rurgau și Ruhrgau werden în älteren Literatur häufig verwechselt.

S

Saalgau zona Hammelburg
Saalegau în Turingia
Saargau^[1] (Oberer Saargau zona Sarrebourg pe Saar)
Saargau^[1] (Unterer Saargau zona Wallerfangen pe Saar)
Salzgau (comecia Saltga, pagus Saltgo; la Salzgitter)
Salzgau zona Bad Neustadt în Unterfranken
Salzburggau (Flachgau și Tennengau în Österreich, Rupertiwinkel și Reichenhaller Tal în Bavaria)
Sanntalgau (später: Grafschaft Cilli)
Sauergau^[1] pe Sauer în Luxemburg
Scarponagau^[1] (frz. Scarponois), nachVicus Scarpona la Dieulouard pe Mosel între Toul și Metz
Schefflenzgau în württemberg. Odenwald
Scherragau (zona Ebingen, Spaichingen, Tuttlingen)
Schozachgau în Nordwürttemberg pe Schozach
Schussengau în Oberschwaben
Schwabengau (West o parte din de la Sachsen-Anhalt)
Schweinachgau Regiune beiderseitsDonau la vest de Passau (Bavaria) (Landgericht Vilshofen)
Schwerzgau în Südwürttemberg, la Allmendingen
Gau Scotelingo sau Scotelingen westlich și nordla vest de Hildesheim
Seillegau^[1] (frz. Saulnois), pe Seille (rechter ZurâuMosel) zona Salzburgen
Senonagischer Gau, (Regiune în terrmenul din Frankreich, Herkunftsregiunea des Samo)
Gau Serimunt (Regiune între Saale, Mulde, Elbe și Fuhne)
Sisgau (NordwestElveția)
Gau Siusili (de asemenea Susali) în Leipziger Tieflandsbucht pe Mulde în Sachsen
Skopingau (zona Schöppingen, Münsterland, NRW)
Speyergau (zona Speyer)
Stevergau (zona Coesfeld, Münsterland, NRW)
Stormarn (Gau) (Schleswig-Holstein)
Strohgau (bei Leonberg, Westwürttemberg, BW)
Strudengau (Niederösterreich)
Sturmigau Landdistrict Verden; de la Hoya rechtsWeser über die Allermündung în Ost o parte din des Landdistrictes Verden (Q: "Heimatkalender des Landdistrict Verden 1988, S.158))
Sualafeldgau (Bavaria)
SüdTuringiagau (de asemenea Südthüringgau)
Suilbergau (de asemenea „Suilberigavvi“ sau Sülberggau), westlichLeine zona Einbeck în Niedersachsen cu zentraler Gerichtsstätte la Sülberg la Strodthagen
Sülchgau sau Sülichgau (Schwaben, zona Rottenburg la Neckar, grobheutige Landdistrict Tübingen)
Sulmgau (zona Neckarsulm)
Sundergau (Bavaria)
Sundgau (Oberelsass)
Swistgau (pe oberen Swist la NordostrandEifel)

T

Taubergau (etwaheutige Main-Tauber-district, aber ohne Wertheim)
Tennengau ( o parte din des Landes Salzburg), entstand în sec. XIX prin die separarea des Salzburggaus în Flachgau și Tennengau, deci nu era Gau medieval.
Gau Threcwiti (östlich des Heiligen Meeres)
Thurgau (nu e identic cu Elveția Canton Thurgau)
Nordthüringgau (in Turingia)
Tilithigau (zona Bad Pyrmont, südliches Niedersachsen)
Traungau (Regiune între Hausruck și Enns, Oberösterreich)
Trechirgau (südlichUntermosel, westlich des Rins, ab Anfang 10. sec. belegt, se afla întreMayenfeldgau șinördlichen din läufern des Nahegaus.)
Triergau^[1] (dreapta Saar- și Moselufer de la Merzig până la Wintrich și cu Hochwald)
Tullifeld (la nord-est de Wasserkuppe în vest în Turingia

U

Ufgau (Mittelbaden)
Undrimagau (de asemenea Ingeringgau, Regiune zona Knittelfeld și Judenburg, cursul superior Murtal)
Utisigau (Husitingau), zona Weimar

V

Valingau cu Gut Kemme în Schellerten, Burg Poppenburg în Burgstemmen, 1049 în Grafschaft a contelui Bruno (von Braunschweig [1], Brun II. vonBrunonen)
Valothungo
Gau Veluwe în Olanda
Venkigau, de asemenea Fenkiongau, se afla la est de Gau Bursibant
Venzigau
Verdungau^[1] zona Verdun pe Maas
Viehbachgau (pe unteren Isar, regiunea de la Landshut)
Vinschgau (sau Vintschgau, medieval: Finsgowe, Tirolul de Sud)
Volkfeldgau Regiune la Main (Unterfranken) cu Bamberg

W

Wachau (Niederösterreich)
Waldgau (Canton Waadt/ Elveția)
Waldsassengau în Unterfranken (partea de est Spessart și das Regiune între Mainviereck și Maindreieck)
Waldsati (între Bremen și Zeven)
Walgau (Vorarlberg)
Wallis (Elveția)
Grafschaft Wallerfangen^[1] pe mittleren Saar
Gau Warnabi
Wasgau (Pfälzer Wald), în nord o parte din Großlandschaft Vosagus (Vogesen)
Watergau în Turingia
Wavergau (de asemenea Wabergau, Woëvregau^[1], o parte din Großlandschaft Wabr(i)a (Woëvre) între Maas și Mosel)
Wehsigau
Weitagau în Westfalia
Werinofeld în Turingia
Werngau în Hessen
Westergau (Razona Freising, Bavaria)
Westergau în Turingia
Westfaliagau (im Razona Ruhr și Lippe)
Wetagau în Turingia
Wetigau (Razona Schwalenberg în district Lippe)
Wetterau (früher Wettergau sau Wettereiba)
Gau Wigmodi (Wigmodia, Wigmodien) la nord de Bremen
Wingarteiba în Neckar-Odenwald-district
Wiehegau, un Untergau des Gaues Englin la Wiehe în Turingia
Wippergau în Turingia
Wittingau,
Wonnegau zona Worms
Wormsgau (de asemenea Wormsfeld, Wormsfeldgau^[1], la vest de Worms)
Würmgau în Württemberg pe Würm

Z

Zabergäu în Nordwürttemberg pe Zaber
Gau Zemzizi
Zirzipanien, zonaTeterower See în Mecklenburg-Vorpommern
Gau Zistanesfeld (de asemenea Zitilinesfeld) Drau Regiune de la Marburg până la Pettau (Untersteiermark)
Gau Zizizi, wohl gleichzusetzen cuGau Ciervisti zona das heutige Zerbst în Sachsen-Anhalt
Zülpichgau (zona Zülpich, sud-vest de Renania de Nord)
Zürichgau (zona Zürich)

Bibliografie

Dietrich August Adolf de la Wersebe: BeschreibungGaue între Elbe, Saale și Unstrut, Weser și Werra etc., Hannover 1829
Heinrich Boettger: Diöcesan- și Gau-Grenzen Norddeutschlands 1875
Walther Schultze: Die fränkischen Gaue Badens, 1896
Ersch, Gruber: Allgemeine EncyclopädieWissenschaften și Künste, 1 o parte din A-G, 1852, Leipzig, S. 405 ff.

Referințe

^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q ^r ^s ^t ^u ^v ^w ^x ^y Roland W. L. Puhl: Die Gaue și Grafschaften des frühen Mittelalters în Saar-Mosel-Raum, Diss., Saarbrücken 1999, S. 60-61 și passim. ISBN 3-930843-48-X

[P-1] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q ^r ^s ^t ^u ^v ^w ^x ^y Roland W. L. Puhl: Die Gaue și Grafschaften des frühen Mittelalters în Saar-Mosel-Raum, Diss., Saarbrücken 1999, S. 60-61 și passim. ISBN 3-930843-48-X

[1]