Louis Bréhier

istoric francez
Louis Bréhier
Date personale
Născut[3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Brest, Franța[7] Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Reims, Franța[8] Modificați la Wikidata
Frați și suroriÉmile Bréhier[*][[Émile Bréhier (istoric francez)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiemedievist
istoric
cadru didactic universitar[*]
bizantinist
istoric de artă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[9] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materFacultatea de Litere din Paris[*][1]  Modificați la Wikidata
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Ofițer[*]
croix de guerre 1939-1945[*][[croix de guerre 1939-1945 (French military decoration)|​]]
Ordinul „Coroana României” în grad de comandor[*][2]
Knight Commander of the Order of Saint Sava[*][[Knight Commander of the Order of Saint Sava |​]][2]
epitimos didaktor tou Ethnikoù kai Kapodistriakoù Panepistimiou Athinon[*][[epitimos didaktor tou Ethnikoù kai Kapodistriakoù Panepistimiou Athinon |​]][2]
prix Charles-Blanc[*][[prix Charles-Blanc (Award from the Académie française)|​]] ()
prix Montyon[*][[prix Montyon (group of four yearly awards of the French Academy)|​]] ()  Modificați la Wikidata

Louis René Bréhier (n. , Brest, Franța – d. , Reims, Franța) a fost un istoric francez, specializat în studiile bizantine. A fost fratele filosofului Emile Bréhier (18761952).

Biografie

modificare

Fost elev al Liceului din Cahors, apoi, a studiat istoria și literatura, fiind student al lui Charles Diehl. După absolvire, a fost profesor la Reims, iar în 1899, a obținut doctoratul susținând disertația Le Schisme oriental du 11e siècle (în română Schisma Orientală din Secolul al 11-lea).

În perioada dintre 1899 și 1938, Louis Bréhier a fost profesor de istorie antică și medievală la Universitatea din Clermont-Ferrand. A fost membru al Institutului. De asemenea, a fost membru al Académie des Inscriptions et Belles-Lettres. A fost Ofițer al Legiunii de Onoare.

Cea mai cunoscută operă a lui Louis Bréhier a fost triologia Le Monde byzantin (în română: Lumea Bizantină). Specialist în iconografia bizantină, a publicat în 1924 influentul tratat intitulat L'Art byzantin (în română Arta Bizantină).

  • De Græcorum judiciorum origine (1899)
  • Le Schisme oriental du 11e siècle, 1899
  • La Querelle des images, 1904
  • L'Église et l'Orient au Moyen Âge : les croisades.
  • Le travail historique (1908)
  • L'Auvergne (1912)
  • La Cathédrale de Reims. Une œuvre francaise, Paris, 1916
  • L'art chrétien, son développement iconographique des origines à nos jours, 1918
  • Les églises romanes
  • L'homme dans la sculpture romane
  • Études archéologiques : Le sarcophage des Carmes-Déchaux ; Les anciens inventaires de la cathédrale: La Bible historiée de Clermont
  • Les survivances du rite impérial romain: à propos des rites shintoïstes (1920)
  • L'Art byzantin, Paris, 1924
  • (editor și traducător) Histoire anonyme de la première croisade, éditée et traduite par Louis Bréhier, Paris, 1924
  • L'Art en France des invasions barbares à l'époque romane (1930)
  • Le Monde byzantin, Paris, 1947-1950 (3 volume)
  • ----Volume 1: Vie et mort de Byzance
  • ----Volume 2: Les Institutions de l'Empire byzantin
  • ----Volume 3: La civilisation byzantine
  1. ^ http://www.sudoc.fr/025179578  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c Dictionnaire critique des historiens de l'art actifs en France de la Révolution à la Première Guerre mondiale[*][[Dictionnaire critique des historiens de l'art actifs en France de la Révolution à la Première Guerre mondiale (online dictionary)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b Louis Bréhier, Babelio 
  4. ^ a b Louis Bréhier, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  5. ^ a b Louis René BrÉhier, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în  
  6. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ „Louis Bréhier”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ „Louis Bréhier”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Autoritatea BnF, accesat în