Lovitura de stat din Argentina din 1930
Lovitura de stat din Argentina din 1930 | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Mulțime adunată în fața Congresului Național al Argentinei în timpul loviturii de stat. | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
Nacionalistas | Guvernul Argentinei | ||||||
Conducători | |||||||
José Félix Uriburu | Hipólito Yrigoyen | ||||||
Modifică date / text |
Lovitura de stat din Argentina din 1930, cunoscută și sub numele de Revoluția din Septembrie de către suporterii acesteia, a implicat răsturnarea guvernului argentinian al lui Hipólito Yrigoyen de către forțele loiale generalului José Félix Uriburu. Lovitura a avut loc la 6 septembrie 1930, când Uriburu a condus un mic detașament de trupe loiale lui în capitală, fără a se confrunta cu nici o opoziție substanțială și preluând controlul asupra Casei Rosada.[1] Numeroase mulțimi s-au adunat în Buenos Aires în sprijinul loviturii de stat.[2] Forțele lui Uriburu au preluat controlul asupra capitalei și i-au arestat pe suporterii Unión Cívica Radical.[3] Nu au existat victime ale loviturii de stat.[4]
Lovitura lui Uriburu a fost susținută de Nacionalistas.[5] Uriburu însuși făcea parte din Liga Patriotică Argentiniană Nacionalista și avea sprijinul unui număr de ofițeri militari din Nacionalista.[6] Planurile acestora pentru o astfel de lovitură de stat au apărut încă din 1927, când politicianul Juan Carulla l-a abordat pe Uriburu pentru susținerea unei lovituri de stat pentru a încorpora o versiune argentiniană a Cartei muncii fasciste din Italia.[7] Odată cu debutul Marii crize economice din 1929, care a afectat Argentina, Yrigoyen și-a pierdut sprijinul politic, a restrâns serviciile guvernamentale care au dus la accelerarea șomajului.[8]
În urma loviturii de stat, au avut loc schimbări majore în politica și guvernul argentinian, Uriburu interzicând partidele politice, suspendând alegerile și suspendând Constituția din 1853.[9] Uriburu a propus ca Argentina să fie reorganizată conform ideologiilor corporatistă și fascistă.[10]
Viitorul președinte argentinian Juan Perón a luat parte la lovitura de stat pe partea Uriburu.[11]
Referințe
modificare- ^ Daniel K. Lewis. The history of Argentina. 2nd edition. New York, New York, USA; Hampshire, England, UK: Palgrave Macmillan, 2003. Pp. 83-84.
- ^ Jonathan C. Brown. A Brief History of Argentina. 2nd Edition. New York, New York, USA: Facts on File, 2010 Pp. 185.
- ^ Daniel K. Lewis. The history of Argentina. 2nd edition. New York, New York, USA; Hampshire, England, UK: Palgrave Macmillan, 2003. Pp. 83-84.
- ^ Michael A. Burdick. For God and the fatherland: religion and politics in Argentina. Albany, New York, USA: State University of New York Press, 1995. Pp. 45.
- ^ Daniel K. Lewis. The history of Argentina. 2nd edition. New York, New York, USA; Hampshire, England, UK: Palgrave Macmillan, 2003. Pp. 83-84.
- ^ Michael A. Burdick. For God and the fatherland: religion and politics in Argentina. Albany, New York, USA: State University of New York Press, 1995. Pp. 45.
- ^ David Rock. Authoritarian Argentina: The Nationalist Movement, Its History and Its Impact. Authoritarian Argentina: The Nationalist Movement, Its History and Its Impact. Berkeley, California, USA: University of California Press, 1993. Pp. 89.
- ^ Michael A. Burdick. For God and the fatherland: religion and politics in Argentina. Albany, New York, USA: State University of New York Press, 1995. Pp. 45.
- ^ Michael A. Burdick. For God and the fatherland: religion and politics in Argentina. Albany, New York, USA: State University of New York Press, 1995. Pp. 45.
- ^ Michael A. Burdick. For God and the fatherland: religion and politics in Argentina. Albany, New York, USA: State University of New York Press, 1995. Pp. 45.
- ^ Rodney P. Carlisle (general editor). The Encyclopedia of Politics: The Left and the Right, Volume 2: The Right. Thousand Oaks, California, USA; London, England, UK; New Delhi, India: Sage Publications, 2005. Pp. 525.