Lucien Bonaparte
Prinț de Canino și Musignano

Lucien Bonaparte, portret de François-Xavier Fabre, după 1800
Date personale
Născut21 mai 1775
Ajaccio, Corsica
Decedat (65 de ani)
Viterbo, Italia
ÎnmormântatCanino Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicancer la stomac Modificați la Wikidata
PărințiCarlo Buonaparte
Letizia Ramolino
Frați și suroriNapoleon I[1]
José I al Spaniei
Louis Bonaparte
Elisa Bonaparte
Caroline Bonaparte[1]
Pauline Bonaparte
Jérôme Bonaparte Modificați la Wikidata
Căsătorit cuChristine Boyer
Alexandrine de Bleschamp
CopiiCharlotte Bonaparte, Prințesă Mario Gabrielli
Victoire Bonaparte
Christine Bonaparte, Lady Stuart
Charles Lucien Bonaparte
Letizia Bonaparte, Lady Thomas Wyse
Joseph Lucien Bonaparte
Jeanne Bonaparte, Marchiză Honorato Honorati
Paul Marie Bonaparte
Louis Lucien Bonaparte
Pierre Napoleon Bonaparte
Antoine Bonaparte
Alexandrine Bonaparte, Contesă di Laviano
Constance Bonaparte
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
diplomat
scriitor
colecționar[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[2]
Limba corsicană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriconte
Familie nobiliarăCasa de Bonaparte
Prinț de Canino
Domnie18 august 1814 - 29 iunie 1840
SuccesorCharles Lucien Bonaparte
Prinț de Musignano
Domnie21 martie 1824 - 29 iunie 1840
SuccesorCharles Lucien Bonaparte
Semnătură

Lucien Bonaparte, Prinț de Canino și Musignano (21 mai 177529 iunie 1840), născut Luciano Buonaparte, a fost al treilea fiu care a supraviețuit al lui Carlo Buonaparte și a soției lui, Letizia Ramolino.

Lucien a fost fratele mai mic al lui Joseph și Napoleon Bonaparte și fratele mai mare al Elisei, Louis, Pauline, Caroline și Jérôme Bonaparte. Lucien a avut puncte de vedere cu adevărat revoluționare, care au dus la o relație de multe ori abrazivă cu fratele său Napoleon, care a preluat controlul asupra guvernului francez în 1799, când Lucien avea 24 de ani.[3]

  1. ^ a b Kindred Britain 
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Schom, Alan, Napoleon Bonaparte, (HarperCollins Publishers, 1997), 237.